Românii loviţi de furtună, în pericol să nu primească niciun ban pentru repararea locuinţelor, deşi au asigurare obligatorie
Posted on Monday September 18, 2017

„Suntem pregătiţi să plătim daunele care se dovedesc a fi urmare a unui risc catastrofic, cutremur, alunecare de teren sau inundaţii. Chiar şi fenomenele care se pot produce la două-trei zile ca urmare a producerii unuia dintre aceste riscuri catastrofice", a declarat Nicoleta Radu Neacşu, director general al PAID (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale), compania care emite poliţele de asigurare obligatorie a locuinţelor şi care plăteşte şi daunele.

Totuşi trebuie văzut ce riscuri sunt acoperite prin lege de această poliţă obligatorie PAD şi ce riscuri sunt excluse de la plata daunei. Asigurătorii spun că poliţele PAD nu acoperă decât cele trei riscuri enumerate mai sus, iar daunele produse de inundaţii doar dacă este vorba de revărsarea unei ape de suprafaţă.  

Nicoleta Radu Neacşu arată că furtuna nu este un risc catastrofic şi dacă unei case i-a zburat acoperişul sau i-a căzut ţigla, i s-au spart geamurile sau a suferit orice alte daune produse de o furtună, păgubiţii nu sunt despăgubiţi prin poliţa obligatorie PAD. Dacă asigurarea este făcută cu atenţie, toate aceste riscuri pot fi acoperite printr-o poliţă de asigurare facultativă. Care este un alt produs.

De asemenea, şefa PAID arată că inundaţiile produse de furtună, ca efect secundar al ploii sunt despăgubite. Dacă este vorba însă de înfundarea canalizării care nu mai permite drenarea apei de pe şosea şi aceasta intră în casă, chiar dacă produce daune, riscul este exclus. Se consideră a fi vina primăriei sau a firmei de canalizare pentru dauna produsă, chiar dacă la bază stă un fenomen natural extrem.

De altfel, Nicoleta Radu Neacşu ne-a declarat că „daunele produse din catastrofe naturale, ploi torenţiale în cazul de faţă, nu sunt despăgubite dacă la bază au o greşeală umană. Şi prin greşeală umană se înţelege canalizarea stricată, scurgerile înfundate, ruperea unui dig, etc. Oricum, toate daunele sunt analizate punctual şi fiecare dosar de daună avizat şi despăgubit separat". Şefa PAID explică însă că se pot da despăgubiri pentru daunele produse de alunecări de teren care pot avea loc zilele acestea ca urmare a ploilor torenţiale şi furtunilor înregistrate în vestul ţării.

Potrivit legii, o poliţă PAD pentru o casă cu o valoare asigurată de 10.000 de euro costă circa 10 euro pe an, în timp ce o poliţă facultativă care acoperă mult mai multe riscuri, inclusiv răspunderea civilă faţă de terţi (incendiul de la locuinţa proprie se extinde la vecini, de exemplu) prima anuală este de 35-45 de euro.

Pentru un apartament (construit din beton), poliţa obligatorie de asigurare care acoperă o valoare asigurată de până la 20.000 de euro este de circa 20 de euro pe an, în timp ce o poliţă la o asigurare facultativă pentru acelaşi apartament cu o valoare asigurată de 50.000 de euro este de 55 de euro pe an.

În momentul de faţă, 1,65 milioane de locuinţe din România au încheiate poliţe de asigurare obligatorie PAD.

Robor la 3 luni a ajuns la 1%, pentru prima dată de la începutul lui 2016
Posted on Monday September 18, 2017

Indicele Robor la 3 luni, cel care intră în componenţa a peste 60% dintre creditele luate de români a ajuns astăzi la 1% şi semnalele sunt în continuare de creştere a acestuia. Chiar dacă pare nesemnificativ sau oricum o diferenţă mică faţă de rata de bază, majorarea acestui indicator va conduce la creşterea ratelor la credit. Astfel, potrivit unor calcule făcute de o bancă comercială, la un credit de 270.000 lei cu dobândă 3,97%, marja fixă 3% + robor 0,97% - rata lunară era săptămâna trecută de 1.858,60 lei. Săptămâna aceasta rata va suporta o ajustare de dobândă de 0.03%, iar până la sfârşitul anului majorarea va fi de 0,1% ceea ce va conduce la o majorarea a ratei la 1.876 lei şi o dobândă de 4,1%.

Analiştii financiari, în special cei ai ING Bank, se aşteaptă ca la următoarea şedinţă a BNR, din 7 octombrie, banca centrală să modifice coridorul facilităţilor permanente, în sensul majorării cu 0,25 puncte procentuale de bază a dobânzilor percepute pentru depozitele băncilor la BNR şi a reducerii cu aceeaşi valoare la facilitate de credit. "În aşteptarea acestei măsuri, piaţa a început deja să înglobeze indicatorul Robor la trei luni, cel care stă la baza calculelor dobânzilor la creditele în lei. Previziunile ING Bank merg către un Robor de 1,1% la sfârşitul lui 2017 şi 2,10% la sfârşitul anului viitor", a declarat Ciprian Dascălu, economist şef ING Bank.

În plus, reprezentanţii BNR au atras atenţia că viteza de creştere a creditului pentru populaţie raportat la PIB a depăşit pragul de semnal impus de Uniunea Europeană, iar continuarea acestui trend va atrage după sine reducerea gradului de îndatorare al populaţiei, cel mai probabil până la 55%. Practic, majorarea dobânzilor în condiţiile unor credite preponderent în lei va aduce sistemul bancar la situaţia de dinainte de criza financiară din 2008. Singura diferenţă între atunci şi acum este faptul că atunci sistemul bancar era expus pe riscul de curs valutar, iar acum este expus la riscul de dobândă.

Multe bănci refuză medierea în raporturile cu clienţii nemulţumiţi, deși costurile ar fi de zece ori mai mici decât în instanță
Posted on Saturday September 16, 2017

Cu toate astea, din 239 de cereri adresate de clienții băncilor la CSALB, 141 de dosare au fost clasate,90% din cauza refuzului băncilor. Astfel, în 2017 s-au format numai 61 de dosare din care au fost soluționate 40 de dosare iar 21 sunt în lucru.

Fenoghen a trecut în revistă și câteva cazuri rezolvate de CSALB. Astfel, un client bancar a obținut o reducere a soldului cu 18.500 de euro pentru un credit ipotecar, datorită eliminării unor comisioane și a reducerii dobânzii. Un alt client a obținut o scădere de sold cu 15.000 de franci elvețieni, iar un client o scădere de rată de la 1.300 de lei la 600 de lei.

Șeful CSALB a atras atenția că litigiile sunt soluționate mult mai rapid prin intermediul CSALB decât în instanță, în condițiile în care „media de soluționare a litigiilor la CSALB este între 45 și 50 de zile. În instanță, de la inițierea acțiunii, primul termen dat este după circa 3 luni. Or, CSALB are obligația de a rezolva disputele în maximum 90 de zile. Cea mai rapidă speță a fost soluționată într-o singură zi."
Cazurile sesizate de clienții bancari nu vizează doar probleme legate de credite. Au existat și plângeri legate de depozite, de felul în care s-au derulat schimburi valutare sau s-au făcut plăți. Cei mai mulți clienți care se adresează CSALB solicită „reduceri de comsioane, eliminări de clauze abuzive, radierea din Biroul de credit, conversii, sau sesizează nerespectarea anumitor condiții de către comercianți".

Banca Transilvania: Negocierile privind achiziţia Bancpost continuă. Acestea s-ar putea finaliza la sfârşitul lui octombrie
Posted on Friday September 15, 2017

'Banca Transilvania informează investitorii că negocierile privind achiziţia Bancpost continuă. Detalii privind rezultatul negocierilor vor fi comunicate după parcurgerea etapelor necesare şi obţinerea aprobărilor. Finalizarea negocierilor este estimată la finalul lunii octombrie a.c', se menţionează în raport.

La începutul acestui an Eurobank, al treilea creditor elen, a anunţat că este în căutarea unui partener strategic pentru achiziţionarea unei participaţii în subsidiara sa din România, Bancpost, deoarece încearcă să-şi reducă expunerea peste hotare. Reuters scria atunci că Eurobank a angajat HSBC şi Mediobanca pentru a o ajuta să găsească 'partenerul strategic'.

În iulie, publicaţia elenă Kathimerini scria că Eurobank va finaliza până la sfârşitul anului vânzarea subsidiarei sale din România, Bancpost, ceea ce va marca sfârşitul programului de restructurare a activităţilor externe ale grupului bancar elen.

Ce se întâmplă cu leul în această dimineaţă - curs valutar interbancar 21.09.2017
Posted on Thursday September 21, 2017

Euro rămâne la 4,59 lei, aproape de cursul anunţat ieri de BNR. Pe 19 septembrie, euro a atins maximul ultimilor cinci ani - 4,5990 lei. Mai precis, leul nu a mai atins o valoare atât de scăzută din 3 august 2012 când BNR a anunţat un curs de referinţă de 4,6481 lei/euro. După ora 12, euro a scăzut la 4,59 lei. Este a optsprezecea şedinţă consecutivă cu euro la acest nivel.

Dolarul creşte la 3,86 lei, faţă de 3,82 lei, cursul de ieri anunţat de BNR. Pe 29 august, moneda americană a atins minimul ultimilor doi ani şi şapte luni (13 ianuarie 2015 - 3,8009 lei/dolar. Maximul istoric în faţa monedei naţionale (4,3504 lei/dolar) a fost atins pe 28 decembrie 2016.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,5989 lei/euro, 3,8275 lei/dolar, 3,9885 lei/franc elveţian.