Libocor, BRD: România ar putea adopta euro în 2028
Posted on Wednesday November 14, 2018

"Anul 2019 ar putea să fie ultimul an din faza de creştere a actualului ciclu economic. Trebuie să subliniez că este un posibil scenariu prudent de echilibru. Nu este scenariu perfect. Este criticabil, este amendabil şi este foarte posibil să nu aibă loc. 2019 este ultimul an de creştere, urmează 2020 şi 2021 ani de contracţie, cu menţiunea că trecerea de la faza de boom la faţa de contracţie nu va fi nici pe departe atât de agresivă precum a fost la ultima trecere, când am sărit de la +7% la -7% contracţie economică. Deci aici vom discuta de unu - două puncte procentuale. Iar apoi de abia în anul 2023 - 2024 - 2025 vom intra din plin, ca să spun aşa, într-o nouă fază de creştere economică şi de refacere, câtă vreme vom acumula şi nu vom adopta politici prociclice a echilibrelor, iar undeva în anul 2028 avem în vedere că, precum spuneam, prudent şi echilibrat România ar putea să adopte euro", a spus Florian Libocor.

Potrivit acestuia, cazul Bulgariei arată că decizia de a adopta moneda unică nu este este eminamente economică, ci mai mai degrabă eminamente politică. De asemenea, avem cazul Muntenegru, o ţară care nu este în UE, dar utilizează moneda unică.

Florian Libocor a spus că, din punct de vedere al convergenţei reale, raportul PIB per capita arată că România, în perioada 2013 - 2017, a câştigat 9 puncte procentuale, de la 54% la 63%, pe când Bulgaria a câştigat doar 3 puncte. România se află la 63% din media UE şi are un plan ambiţios să ajungă la 70% din media UE.

Parlamentul a validat noua conducere a ASF
Posted on Wednesday November 14, 2018

Noul şef al ASF este Leonardo Badea, care a primit în plen 213 voturi "pentru" şi 111 "împotrivă", iar Elena Dascălu a fost validată în funcţia de prim-vicepreşedinte al acestei instituţii cu 214 voturi "pentru" şi 117 "împotrivă". În funcţia de vicepreşedinte, membru executiv, au fost validaţi Marius Sorin Bota (213 "pentru" şi 118 "împotrivă"), Cristian Roşu (215 "pentru, 116 "împotrivă") şi Daniel Ştefan Armeanu (215 "pentru", 116 "împotrivă").

Pentru funcţiile de membru neexecutiv au fost votaţi Jozsef Birtalan (214 "pentru", 117 "împotrivă"), Gabriel Grădinescu (215 "pentru", 116 "împotrivă"), Aura Gabriela Socol (214 "pentru", 117 "împotrivă"), Ovidiu Wlassopol (215 "pentru", 116 "împotrivă").

Toţi membrii conducerii ASF au mandat de cinci ani.

Votul a fost secret cu buletine.

România a avut cea mai mare creştere economică trimestrială din UE în trimestrul trei din 2018
Posted on Wednesday November 14, 2018

Potrivit Eurostat, creşterea PIB-ul Uniunii Europene a încetinit la 0,3% în trimestrul trei din 2016, după un avans de 0,5% în precedentele trei luni, în timp ce zona euro a înregistrat o expansiune de 0,2%, după un avans de 0,4% în precedentele trei luni.

Cea mai semnificativă expansiune din UE în perioada iulie - septembrie 2018 s-a înregistrat în România (1,9%), urmată de Letonia (1,8%) şi Polonia (1,7%), în timp ce Italia a raportat o creştere zero, iar singurele scăderi au fost în Lituania (minus 0,4%) şi Germania (minus 0,2%).

Eurostat precizează că aceste prognoze nu includ datele din opt state membre: Estonia, Irlanda, Grecia, Croaţia, Luxemburg, Malta, Slovenia şi Suedia. Datele de miercuri pot fi revizuite cu ocazia unei noi estimări ce urmează a fi publicată de Eurostat în data de 7 decembrie.

În ritm anual, PIB-ul Uniunii Europene a înregistrat un avans de 1,9% în trimestrul trei din 2018, comparativ perioada similară din 2017, în timp ce PIB-ul zonei euro a urcat cu 1,7%.

Statele membre cu cel mai ridicat ritm de creştere anuală au fost Polonia (5,7%), Letonia (5,5%), Ungaria (5%), Slovacia (4,5%) şi România (4,1%).

Toate statele membre UE au înregistrat o creştere economică în trimestrul trei din 2018, comparativ perioada similară din 2017, cea mai slabă "performanţă" fiind raportată de Italia (0,8%).

Datele publicate de Eurostat sunt identice cu cele comunicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS). Conform INS, Produsul Intern Brut a înregistrat în trimestrul III din 2018 un avans trimestrial de 1,9%, în termeni reali, şi o creştere anuală de 4,1% pe seria ajustată sezonier.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în scădere la 4,5% estimările referitoare la creşterea economiei în acest an, de la 5,5% cât preconiza în luna iulie, în varianta intermediară de vară. Tot în scădere (cu 0,2 puncte procentuale) a revizuit şi estimarea pentru anul 2019, la 5,5%, de la 5,7%, cât prognoza în varianta anterioară. Pentru următorii trei ani, cifrele referitoare la avansul Produsului Intern Brut au rămas nemodificate la 5,7% în 2020 şi 5% în 2021 şi 2022.

La rândul ei, Comisia Europeană (CE) a revizuit semnificativ în scădere estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, de la 4,5% la 3,6%, în timp ce în 2019 mizează pe un avans de 3,8%, faţă de 3,9% cât estima în primăvară, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate în urmă cu o săptămână de Executivul comunitar. Pentru 2020, Executivul comunitar indică un avans de 3,6%.

Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit, în jos, la începutul lunii octombrie, estimările privind evoluţia economiei româneşti, atât în acest an cât şi anul viitor, ca urmare a moderării stimulentelor care au stat la baza creşterii robuste înregistrate în 2017, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat de instituţia financiară internaţională.

Dacă în luna aprilie FMI estima că, în 2018, Malta şi România vor înregistra în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5,7% şi, respectiv, 5,1%, în raportul publicat pe 9 octombrie FMI şi-a revizuit, în jos, prognozele referitoare la avansul economiei româneşti până la 4% în 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în primăvară, preconizând că în 2019 România urmează să înregistreze o creştere economică de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în aprilie.

"Economia României a înregistrat o creştere robustă de 6,9% în 2017 ca urmare a stimulentelor fiscale şi a cererii externe solide. Creşterea ar urma să încetinească până la 4% în 2018 şi să continue să se diminueze până la 3,4% în 2019, pe măsură ce stimulentele se vor modera", se arată în raportul "World Economic Outlook" publicat în octombrie.

Analiştii se aşteaptă ca în următoarele trimestre zona euro să înregistreze o creştere anuală de aproximativ 2%, dar este puţin probabil ca pe ansamblul acestui an avansul PIB-ului să ajungă la nivelul de anul trecut, de 2,5%.

Ionuţ Dumitru: Pentru România, 60% pondere a datoriei în PIB ar fi prea mult. Nu ar avea cine să cumpere
Posted on Wednesday November 14, 2018

"Dacă ne uităm la cum a evoluat datoria publică în România, ea a crescut foarte mult în perioada crizei, cum era absolut inevitabil. Suntem încă în comparaţie cu statele europene, semnificativ mai jos decât media europeană, însă trebuie să precizăm un lucru: acest 60% datorie publică, criteriu de la Maastricht, nu trebuie să fie un reper pentru noi în faza noastră de dezvoltare. La nivelul nostru de dezvoltare economică, 60% din PIB ar fi mult prea mult, în condiţiile în care constrângerea cea mai importantă este legată de faptul că nu ar avea cine să cumpere, să finanţeze o asemenea datorie publică, întrucât datele arată că deja sistemul bancar local este supraexpus pe titluri de stat. 22,3% din total active bancare reprezintă expunerea băncilor faţă de sectorul guvernamental", a spus Ionuţ Dumitru.

Din perspectiva poziţionării la nivel european, România are a doua cea mai mare pondere a expunerii băncilor faţă de sectorul guvernamental, după Ungaria.

"Datoria publică are un rol important. În literatură sunt determinate diverse praguri peste care (datoria publică - n. r.) devine deja negativă pentru creşterea economică. Pentru ţările dezvoltate, studiile arată undeva în jur de 85% - 90% din PIB, prag peste care datoria publică are impact negativ asupra creşterii economice. Deci, nu mai ajută creşterea economică. Dimpotrivă, e un factor negativ. Pentru ţările emergente, acest prag este mult mai jos. Unii autori arată 35%-40%, alţii 30%- 60%. Pentru România, Banca Naţională are o estimare între 40% şi 45% ca fiind un prag peste care probabilitatea de recesiune creşte foarte tare. Suntem, din păcate, destul de aproape de acest prag", a afirmat Ionuţ Dumitru.

În altă ordine de idei, el a făcut referire la relaţia dintre deficitul bugetar şi creşterea economică, menţionând că nu există o corelaţie.

"Circulă şi în societatea românească butada că ne trebuie deficite mari pentru a converge mai rapid, că alţii s-au dezvoltat pe deficite. Din păcate, lucrul acesta nu e deloc adevărat. Dacă ne uităm pe cifre, nu deficitele bugetare sunt panaceul creşterii economice. Dacă ne uităm uităm la Bulgaria pe un orizont destul de lung de timp, 1995 - 2017, Bulgaria a avut surplusuri bugetare de 2,17% în medie şi a avut o creştere economică similară cu a noastră, de 2,99% versus 3,1%", a spus Ionuţ Dumitru.

În ceea ce priveşte sistemul de taxare din România, Dumitru a spus că nu avem o cotă unică, ci un sistem regresiv.

"Noi nu avem cotă unică, avem impozitare regresivă. Dacă ne uităm la diverse forme de impozitare şi cum sunt definite bazele de impozitare, cotele de taxare şi aşa mai departe, la noi impozitarea este puternic regresivă, nici măcar cotă unică", a subliniat

Ce se întâmplă cu leul în această dimineaţă - curs valutar interbancar 15.11.2018
Posted on Thursday November 15, 2018

Euro rămâne la 4,65 lei, aproape de cursul anunţat ieri de BNR. Pe 12 noiembrie euro a atins cel mai scăzut nivel al monedei europene în faţa leului din ultima lună şi jumătate. Euro a atins cea mai ridicată valoare din istorie în faţa leului pe 21 iunie 2018: 4,6695 lei/euro. 

Băncile comerciale au anunţat pe 14 noiembrie cursuri de schimb pentru euro, la vânzare, între 4,68 lei şi 4,73 lei.

Dolarul scade la 4,10 lei, faţă de 4,13 lei, cursul anunţat ieri de BNR. Pe 12 noiembrie, leul a înregistrat cea mai ridicată valoare din 15 mai 2017 în faţa dolarului. Maximul istoric în faţa monedei naţionale (4,3504 lei/dolar) a fost atins pe 28 decembrie 2016.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,6590 lei/euro, 4,1340 lei/dolar, 4,0924 lei/franc elveţian.

ROBOR la trei luni a rămas la 3,19%.

ROBOR la şase luni a crescut la 3,44%, faţă de 3,43%. Primele patru bănci din sistemul bancar lucrează cu dobânzi legate de indicele de referinţă Robor la 6 luni.

Aurul a fost cotat la 159,4922 lei pentru un gram, în scădere uşoară faţă de cotaţia precedentă. Pe 26 octombrie 2018, metalul preţios a atins cea mai ridicată valoare din 25 iunie 2018.