Moneda naţională, sub asalt: doar o ajustare a deficitului bugetar ar mai diminua presiunile pe depreciere
Posted on Wednesday November 20, 2019

În ultimele cinci zile bancare cursul de schimb s-a depreciat cu 0,99%, un euro tranzacţionându-se ieri cu 4,7776 lei pentru prima dată. Săptămâna aceasta euro s-a tranzacţionat în intervalul 4,7700 lei – 4,7800 lei, iar "deprecierea ar fi putut fi mai amplă, dar a fost temperată de aprecierea monedelor regionale", după cum apreciază ING Bank. Totuşi, surse din piaţa bancară susţin că BNR ar fi intervenit ieri în piaţă pentru a apăra nivelul de 4,78 lei.

Chiar dacă variaţiile zilnice sunt minore, tendinţa pe termen lung este de depreciere deoarece toate fundamentele leului s-au deteriorat, spune Ionuţ Dumitru. Motive de uşoară depreciere a leului au existat în ultimii ani alternate cu perioade de stabilitate, pornind de la deteriorarea balanţei de plăţi, excesul de cerere generat de creşterea veniturilor, intrările puţine de capital şi diminuarea utilizării de fonduri europene.

"Fără investiţii străine pe termen lung sau fonduri europene nu avem o acoperire a deficitului de cont curent, care a ajuns la 5% din PIB, în condiţiile în care majoritatea ţărilor din ECE au surplus", a declarat Ionuţ Dumitru. Economistul Raiffeisen Bank precizează că doar o reducere a deficitului bugetar ar diminua presiunile de depreciere a leului. „Dacă nu se face nimic concret pentru scăderea deficitului bugetar, deprecierea leului va continua", spune Dumitru.

Anul acesta am avut o depreciere semnificativă la începutul anului din cauza Ordonanţei 114, iar în martie o apreciere nesustenabilă a leului datorată unor intrări de capital speculativ, apoi s-a reluat tendinţa de depreciere controlată a leului faţă de euro. Deprecierea pe 2019 se apropie de 2,4%. Raiffeisen Bank îşi menţine previziunile de 4,8 lei la final de 2019 şi circa 4,9 lei la sfârşitul lui 2020.

Codirlaşu(CFA România): Deprecierea leului este naturală. Probabil în viitor leul se va deprecia cam cu acelaşi ritm, de 2 - 3% pe an
Posted on Wednesday November 20, 2019

"Am avut o uşoară depreciere în ultima săptămână, ceea ce cred că este natural. Avem pe de o parte şocul din regiune, toată regiunea se depreciază. Însă, faţă de regiune, unde nu stă bine România este la deficitele gemene. Noi avem cel mai mare deficit de cont curent, în condiţiile în care ţările din regiune au excedente, şi avem cel mai mare deficit bugetar, în condiţiile în care ţările din regiune au un buget relativ echilibrat. Ce e mai rău, divergem. Aceste deficite sunt prognozate să crească în viitor atât de către analiştii locali, cât şi de FMI şi de Comisia Europeană. Prin urmare, aceste deficite trebuie finanţate inclusiv prin datorie externă, deci prin împrumuturi externe, ceea ce înseamnă că va fi în continuare o presiune de depreciere pe leu. Probabil, în viitor, leul se va deprecia cam cu acelaşi ritm ca şi până acum, undeva la 2 - 3 procente pe an", a spus Adrian Codirlaşu, care a participat la conferinţa "Dobânzi noi de piaţă monetară".

Potrivit acestuia, deprecierea este susţinută de inflaţie, existând un diferenţial de inflaţie între România şi zona euro.

Întrebat dacă anul acesta am mai putea vedea presiuni pe curs şi când se va termina puseul de depreciere, el a menţionat că deprecierea leului a fost extrem de mică, în condiţiile în care pe alte monede o depreciere mult mai mare are loc într-o singură zi, şi că este posibil să continue evoluţia ascendentă a cursului euro - leu.

Leul şi-a continuat miercuri deprecierea, coborând cu 0,17 bani (0,04%) faţă de euro, astfel încât moneda europeană a atins un nou maxim istoric, cursul afişat de Banca Naţională a României (BNR) fiind 4,7776 lei/euro.

Încă o zi, încă un record istoric pentru euro în faţa leului - curs BNR: 4,7776 lei/euro
Posted on Wednesday November 20, 2019

Euro creşte la 4,7776 lei,  faţă de 4,7759 lei, şi atinge un nou maxim istoric în faţa leului, la cursul BNR. Este a patra oară în cinci şedinţe când euro a atins ceea mai ridicată valoare din istorie în faţa monedei naţionale.

Băncile comerciale au anunţat pe 20 noiembrie, cursuri de schimb pentru euro, la vânzare, între 4,80 lei şi 4,84 lei.

Dolarul rămâne la 4,31 lei, aproape de cursul anunţat ieri de BNR. Moneda americană a atins, pe 1 octombrie, cel mai ridicat nivel din istorie în faţa monedei naţionale, conform site-ului BNR - 4,3605 lei/dolar. 

Lira sterlină a scăzut la 5,57, faţă de 5,58 lei, cursul BNR anunţat în şedinţa precedentă. Pe 18 noiembrie, moneda britanică a atins cea mai ridicată valoare din ultimii trei ani şi patru luni. Pe 13 august 2019, moneda britanică a atins cel mai scăzut nivel din septembrie 2017: 5,0921 lei.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de  4,7759 lei/euro, 4,3145 lei/dolar, 5,5810 lei/liră sterlină, 4,3522 lei/franc elveţian.

ROBOR la trei luni a crescut  la 2,99%, faţă de 2,98%, nivelul din şedinţa precedentă.

ROBOR la şase luni a crescut la 3,09%, faţă de 3,08%, cotaţia din şedinţa precedentă.

BNR a anunţat noul IRCC valabil de la 1 octombrie 2019: 2,66%, faţă de 2,63%, cel anunţat pe 1 iulie 2019.

ROBOR 2019 - IRCC  BNR a anunţat pe 2 mai, pentru prima dată, noul indice de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor, numit pe scurt IRCC. Cotaţia a fost de 2,36%.

Aurul a crescut la 204,7771 lei pentru un gram, faţă de 203,3031 lei pentru un gram, nivelul din şedinţa precedentă. Pe 3 septembrie 2019, aurul a atins un nou maxim istoric, 212,9744 lei pentru un gram, conform datelor disponibile pe site-ul BNR. Nu există date pe site-ul băncii centrale pentru valorile metalului preţios înainte de 2005.

Mai jos puteţi citi cele mai importante declaraţii despre cursul valutar după anunţul BNR cu cel mai mare euro din istorie în faţa leului pe 14 noiembrie:

Ce spun analiştii

Deprecierea leului va continua chiar şi în anii următori, nu doar în 2019, după cum arată analiştii economici. Ritmul ar trebui să fie cel de până acum, de două trei procente anual. Surse din trezoreriile băncilor spun însă că deprecierea este una controlată, pentru că Mugur Isărescu nu va risca o retrogradare a României anul viitor. În condiţii extreme însă, o schimbare de perspectivă a agenţiilor de rating asupra României este posibilă în 2020. Euro va fi probabil maximum 4,8 lei la final de 2019 şi circa 4,9 lei în 2020.

Datele pentru cursul valutar interbancar sunt preluate de pe Bloomberg.com.

Comisia Europeană: Noua Lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ la adresa deficitului public în 2020 şi în anii următori
Posted on Wednesday November 20, 2019

Potrivit estimărilor Guvernului de la acel moment, citate de Executivul comunitar, Legea pensiilor va majora cheltuielile guvernamentale cu 0,8% din PIB în 2019, 2,3% în 2020 şi 4,9% în 2021, comparativ cu nivelul din 2018. Reprezentanţii Ministerului de Finanţe au susţinut că strategia fiscală pe următorii ani oferă un spaţiu fiscal suficient pentru a acoperi aceste costuri, graţie îmbunătăţirii colectării taxelor şi îngheţării cheltuielilor.

"Participanţii misiunii au subliniat că este neclar cum noua alege a pensiilor (în special majorarea pensiilor cu 40%) poate fi pusă în aplicare fără modificarea calendarului de implementare. Potrivit Consiliului Fiscal şi Băncii Naţionale a României, implementarea Legii pensiilor în calendarul prevăzut în lege nu este compatibilă cu menţinerea deficitului bugetar în limita a 3% din PIB prevăzută în Tratat", se arată în raportul Comisiei.

Raportul publicat miercuri cuprinde constatările misiunii de supraveghere consolidată desfăşurată în România în 25 septembrie 2019. Misiunea a fost efectuată în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97. Echipa misiunii s-a întâlnit cu secretarii de stat din Ministerul de Finanţe, Daniela Pescaru şi Tiberiu Valentin Mavrodin, cu preşedintele ANAF, Mirela Călugăreanu, cu guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, şi cu şeful Consiliului Fiscal al României, Daniel Dăianu.

Conform documentului CE, autorităţile române nu intenţionează să ia măsuri ca răspuns la recomandarea Consiliului din luna iunie 2019 privind corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în direcţia obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO).

În luna iunie a acestui an, Consiliul a recomandat României să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creştere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depăşeşte 4,5% în 2019 şi 5,1% în 2020, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1% din PIB în 2019 şi 0,7% în 2020.

"Reprezentanţii Ministerului de Finanţe au explicat că Guvernul României nu intenţionează să realizeze o ajustare structurală în 2019 sau 2020", se arată însă în raportul publicat miercuri.

Potrivit sursei citate, autorităţile române au aprobat plafonul de cheltuieli pentru bugetul pe 2020 şi de asemenea au oferit misiunii Comisiei estimări pe termen mediu. "Ţintele de deficit bugetar sunt 2,92% din PIB în 2020, 2,99% din PIB în 2021, 2,74% din PIB în 2022 şi 2,40% din PIB în 2023. Reprezentanţii Ministerului de Finanţe nu au oferit şi ţintele de deficit structural dar au explicat că ţintele de deficit bugetar sugerează că procesul de ajustare structurală va începe abia în 2022", se precizează în raportul Comisiei.

În opinia Executivului comunitar există riscul ratării ţintei de deficit bugetar pe 2019. În perioada ianuarie-august 2019 deficitul public pe cash a fost cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât în perioada similară a anului trecut. "Potrivit Consiliului Fiscal, există riscuri semnificative de depăşire a ţintei de deficit pe 2019 şi chiar a nivelului de referinţă de 3% din PIB inclusă în Tratat. Acest lucru se datorează supraestimării veniturilor şi subestimării cheltuielilor. Consiliul Fiscal estimează că, dacă nu vor fi adoptate măsuri suplimentare, deficitul bugetar ar putea să se situeze între 3,4% şi 3,7% din PIB în 2019", se arată în raportul Comisiei.

România face obiectul unor proceduri aplicabile abaterilor semnificative începând cu primăvara anului 2017, fiind, de altfel, primul stat membru care a făcut obiectul unei proceduri aplicabile abaterilor semnificative (PAS).

Miercuri, Comisia Europeană a stabilit că România nu a luat nicio măsură eficace ca răspuns la Recomandarea Consiliului din iunie 2019 şi a propus, în context, adoptarea de către Consiliu a unei decizii privind lipsa luării unor măsuri eficace şi o recomandare revizuită pentru a lua măsuri în 2020 în vederea corectării abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare în direcţia obiectivului bugetar pe termen mediu. Conform recomandării revizuite, România trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creştere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depăşeşte 4,4% în 2020, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1% din PIB în 2020.

Iohannis a trimis Legea pentru aducerea rezervelor de aur în ţară la reexaminare
Posted on Wednesday November 20, 2019

Şeful statului arată că actul normativ elimină posibilitatea stabilirii şi menţinerii de rezerve în aur depozitat în străinătate şi instituie termenul în care Banca Naţională a României (BNR) trebuie să prezinte Parlamentului şi Guvernului raportul privind situaţia rezervelor internaţionale, în ipoteza diminuării acestora până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere.

"Distinct de motivele de neconstituţionalitate ce au făcut obiectul analizei Curţii Constituţionale - care, prin Decizia nr. 414 din data de 26 iunie 2019, a constatat că dispoziţiile Legii pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României sunt constituţionale în raport cu criticile formulate - considerăm că soluţia legislativă preconizată prin articolul unic pct. 1 din legea supusă reexaminării este de natură să afecteze atribuţiile legale ale BNR şi să creeze premisele îndepărtării de la compatibilizarea legislaţiei BNR cu tratatele europene, cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale (SEBC) şi cu cel al Băncii Centrale Europene (BCE) şi să genereze dificultăţi în aplicare, motiv pentru care se impune a fi reanalizată de către Parlament", se arată în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Senatului, Teodor Meleşcanu.

Preşedintele Iohannis consideră că soluţia legislativă preconizată nu ţine cont de actualul context intern şi internaţional, de rolul rezervelor internaţionale şi nici de consecinţele ce ar surveni în urma deciziei referitoare la depozitarea întregii rezerve de aur în ţară. El semnalează că iniţiatorii legii nu au avut în vedere eliminarea posibilităţii stabilirii şi menţinerii de rezerve în aur depozitat în străinătate, ci doar limitarea cantităţii de aur depozitată peste hotare.

"Una dintre raţiunile stabilirii şi menţinerii rezervelor internaţionale (inclusiv cele alcătuite din aur) este aceea de a crea şi de a spori gradul de încredere într-o ţară şi de a permite negocierea unor costuri mai mici la împrumuturi sau alte tranzacţii internaţionale. Or, intervenţia legislativă supusă reexaminării ar putea avea drept consecinţă limitarea dreptului de a utiliza rezervele de aur în realizarea atribuţiilor legale ale BNR, ceea ce ar putea crea premisele creşterii costurilor de finanţare. Acest aspect ar putea interfera cu realizarea obiectivelor ce derivă din Statutul BNR şi, implicit, cu independenţa băncii centrale. Subsecvent, consecinţa următoare ar putea fi afectarea credibilităţii cu privire la capacitatea Băncii Naţionale a României de a-şi îndeplini, pe termen mediu şi lung, obiectivul său fundamental de asigurare şi menţinere a stabilităţii preţurilor", spune şeful statului.

În cererea de reexaminare se arată şi că repatrierea aurului sau păstrarea acestuia în depozite în străinătate reprezintă opţiuni strict legate de politica monetară - politică pe care, potrivit legii, doar banca centrală are atribuţia de a o implementa -, iar decizia trebuie să derive din obiectivele BNR ce rezultă din statutul său, iar nu din intervenţii de ordin legislativ, nesusţinute de fundamente de ordin tehnic sau economic.

Preşedintele Iohannis apreciază că modificarea "intempestivă" a unor instrumente prevăzute în Statutul BNR sau a modului în care acestea funcţionează se poate constitui într-un "precedent periculos pentru elaborarea şi implementarea politicii monetare şi, implicit, pentru funcţionarea BNR".

"Elaborarea şi implementarea politicii monetare reprezintă atribuţii exclusive ale BNR, iar o modificare a statutului băncii centrale trebuie să se facă prin consultări prealabile nu doar cu BNR, ci şi cu BCE şi să urmărească eficientizarea activităţii băncii centrale", spune preşedintele.

Şeful statului precizează că, deşi România nu a adoptat încă moneda euro, proiectele de acte normative ar trebui să aibă deja în vedere şi să respecte cadrul legislativ al Uniunii Europene care se va aplica în România după adoptarea acestei monede.

"Prin asumarea obiectivului de adoptare a monedei euro, România trebuie să asigure convergenţa juridică a legislaţiei băncii centrale naţionale cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale şi al Băncii Centrale Europene. Modificarea Statutului BNR fără o consultare prealabilă cu organismele monetare europene reprezintă o abordare opusă ideii de convergenţă nominală şi îndepărtează România de la perspectiva adoptării monedei unice europene, la care s-a angajat", menţionează el.

Preşedintele Iohannis consideră necesară consultarea BCE.

"Considerăm că orice modificare a Statutului BNR fără o consultare prealabilă a tuturor organismelor monetare europene se poate constitui într-un precedent periculos pentru economia României şi de natură a afecta funcţionarea eficientă a BNR într-un cadru legislativ unitar la nivel european", afirmă şeful statului.

El susţine că eliminarea din conţinutul legii a posibilităţii depozitării în străinătate a unei părţi a rezervei internaţionale de aur corelativ cu lipsa oricărei reglementări care să asigure tranziţia între situaţia actuală şi cea urmărită de legiuitor generează incertitudine cu privire la modalitatea în care peste 60 de tone de aur pot ajunge, fizic, din locul actual de depozitare (în străinătate) în locul de depozitare din România.

Şeful statului consideră că este necesară o evaluare a costurilor imediate, dar şi a celor pe termen mediu şi lung de repatriere şi depozitare, pentru a evita suportarea unor costuri nejustificat de mari (transport, pază, asigurare, etc.), raportat la beneficiul estimat al încetării plăţii costurilor de depozitare (aspect invocat explicit de iniţiatori în instrumentul de prezentare şi motivare a legii).

"Apreciem că se impune consultarea BNR şi o analiză de impact detaliată, în acord cu dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, referitoare la evaluarea preliminară a impactului noilor reglementări", subliniază Iohannis.

PNL şi USR au contestat această lege la CCR, însă Curtea a respins această sesizare de neconstituţionalitate asupra legii care a fost iniţiată de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae.