S-a semnat primul contract colectiv de muncă între sindicate şi bancheri: salariul minim în bănci va fi de 2.500 de lei în următorii doi ani
Posted on Wednesday December 12, 2018

Constantin Paraschiv, președintele Federației Sindicatelor din Asigurări și Bănci, a explicat miercuri câteva din avantajele obținute în urma negocierilor cu patronatele: "Am trecut prin două etape - prima de tatonare, care a durat din ianuarie până în iulie, în care ne-am pus mai degrabă de acord cu principiile pe baza cărora vom negocia. În a doua etapă, a negocierii propriu-zise, am obținut câteva lucruri importante", spune Paraschiv.

Ce au obținut după negocieri: în primul rând, un salariu minim de 2.500 de lei pe ramură. "Am mai avut în vedere stabilirea unui prag minim al salariilor compensatorii, astfel: între 1-5 ani vechime - se acordă un salariu compensatoriu. Între 5-10 ani, două salarii compensatorii, între 10-15 ani vechime, iei trei salarii, iar peste 15 ani vechime - 4 salarii. De asemenea, am mai reușit ca timpul de deschidere și închidere a unității bancare să fie contabilizată ca timp de lucru și intră în programul de lucru de 8 ore. Apoi, am mai reușit să determinăm partenerii să înțeleagă necesitatea pregătirii profesionale continue. Astfel, dacă un salariat identifică un curs de pregătire care poate aduce plusvaloare și companiei, atunci aceasta să contribuie cu jumătate din suma necesară susținerii cursului. Aceste drepturi vor fi modificate în timp și vor fi modificate în bine. Chiar și Guvernatorul BNR susținea recent că angajații din bănci sunt prost plătiți și insuficient pregătiți. Tind să-i dau dreptate", spune Paraschiv.

Prezenți la eveniment, președintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, și cel al BCR, Sergiu Manea, au mulțumit tuturor celor care au făcut posibil semnarea contractului colectiv, exprimându-și speranțele că acesta va duce la viitoare discuții în care fiecare parte semnatară să pună pe masa negocierilor viitoare problemele din sistem pentru a fi rezolvate.

O nouă bancă în România. Revolut a obţinut licenţa bancară europeană
Posted on Thursday December 13, 2018

 Cel mai cunoscut serviciu al Revolut este cel legat de carduri şi de posibilitatea de a schimba orice valută la cursul oficial al băncii centrale din ţara emitentă. Odată cu obţinerea licenţei bancare, Revolut va putea atrage salariile celor peste 115.000 de utilizatori şi va oferi garanţie pentru suma de 100.000 de euro la depozitele clienţilor săi. Ca bancă, Revolut va oferi utilizatorilor conturi curente complete, posibilitatea de a lua credite și de a tranzacționa acțiuni fără comision.

"Având peste 115.000 de utilizatori, Revolut este fintech-ul cu cea mai rapidă creştere din România, dar asta nu este suficient. Nu ne vom opri până când Revolut nu devine cardul principal folosit de români şi am încredere că vom ajunge acolo după ce vom lansa conturile curente, opţiunile de creditare şi platforma de investiţii fără comisioane", a spus Nik Storonsky, fondatorul şi directorul general al Revolut.

Potrivit comunicatului, Revolut a obţinut licenţa bancară europeană şi anunţă planurile sale de a oferi utilizatorilor conturi curente complete, posibilitatea de a lua credite şi de a tranzacţiona acţiuni fără comision. Revolut va începe implementarea licenţei anul viitor, concentrându-se iniţial asupra ţărilor europene mai mici, înaintea paşaportării ulterioare pe pieţele-cheie precum Marea Britanie, Franţa, Germania sau Polonia.

Lansat în urmă cu trei ani, Revolut şi-a atras iniţial clienţii oferindu-le posibilitatea de a cheltui şi de a transfera bani oriunde în lume la cursul de schimb valutar real. De atunci, compania a depăşit trei milioane de utilizatori şi a adăugat funcţionalităţi precum vizibilitatea asupra cheltuielilor, controlul bugetului şi posibilitatea de a economisi bani.

În luna decembrie a anului trecut, compania a început să ofere expunere la criptomonede, utilizatorii putând vinde şi cumpăra direct din aplicaţie, iar în luna august a anunţat planurile de a lansa o platformă de investiţii fără comisioane în Marea Britanie şi Europa, la începutul lui 2019.

Licenţă bancară va permite utilizatorilor să îşi depună salariile direct în Revolut, iar depozitele vor fi garantate până la 100.000 de euro prin Schema Europeană de Garantare a Depozitelor. În plus, Revolut va începe să lucreze pentru a oferi utilizatorilor descoperit de cont (overdraft), precum şi împrumuturi la dobânzi competitive faţă de creditorii tradiţionali de pe piaţă, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru persoane juridice.

"Acum că am obţinut licenţa bancară, am făcut progrese în ceea ce priveşte dezvoltarea platformei de investiţii fără comisioane şi suntem în etapele finale de lansare a cinci pieţe internaţionale, putem spune că ne confirmăm reputaţia de 'Amazon al banking-ului'. Viziunea noastră este simplă: o aplicaţie cu zeci de milioane de utilizatori, în care îţi poţi gestiona întreaga viaţă financiară cu ajutorul tehnologiei, la cele mai mici costuri", a declatrat Nik Storonsky.

Revolut estimează că va dura între trei şi şase luni după obţinerea licenţei bancare până când aceasta va fi paşaportată în Europa, ţări prioritare fiind Marea Britanie, Franţa şi Polonia.

Pe lângă lansarea pe pieţele internaţionale şi dezvoltarea platformei de investiţii fără comisioane, o zonă principală de interes pentru companie o reprezintă intrarea pe piaţa de creditare. Revolut plănuieşte să ofere opţiuni standard de descoperit de cont (overdraft), precum şi împrumuturi pentru persoane fizice şi juridice la dobânzi competitive.

"Viziunea noastră este că utilizatorii noştri, persoane fizice şi juridice deopotrivă, vor putea aplica pentru un împrumut în câteva minute, direct din aplicaţie, şi vor avea banii în cont aproape imediat. Vom înlătura procesul birocratic şi vom oferi termeni mai buni decât creditorii tradiţionali", a mai spus Storonsky.

Revolut a înregistrat o creştere spectaculoasă în ultimele 12 luni. Compania deschide astăzi între 8.000 şi 10.000 de conturi curente zilnic, iar utilizatorii tranzacţionează lunar peste 4 miliarde de dolari. Veniturile Revolut au crescut de cinci ori anul trecut, iar compania a atins pragul de rentabilitate în luna Decembrie 2017.

Revolut a anunţat planurile de a se extinde pe alte pieţe în afara Europei şi preconizează că va lansa în Statele Unite, Canada, Singapore, Japonia, Australia şi Noua Zeelandă în prima parte a anului viitor. Expansiunea globală va permite utilizatorilor Revolut din Europa să aibă detalii locale de cont în noile pieţe şi să transfere bani gratuit, imediat, către aceste pieţe.

Revolut a fost înfiinţat în iulie 2015. Utilizatorii Revolut îşi pot deschide un cont curent în câteva secunde, direct din aplicaţie, pot cheltui, primi şi trimite bani oriunde în lume la cursul de schimb interbancar, pot avea expunere imediată la criptomonede, şi se bucură de un nivel ridicat de siguranţă online şi offline datorită tehnologiei de ultimă generaţie care stă la baza produsului.

Compania cu sediul în Londra are peste 3.200.000 de utilizatori în Europa şi a procesat până în prezent peste 245 de milioane de tranzacţii în valoare totală de mai bine de 32 miliarde de dolari. Revolut a obţinut finanţări în valoare totală de 336 milioane de dolari de la investitori cunoscuţi precum Index Ventures, Balderton Capital, Ribbit Capital sau DST Global

ROBOR a devenit o nouă vedetă care domină dezbaterea publică, după ce a urcat cu 51% în 11 luni - RETROSPECTIVĂ 2018
Posted on Thursday December 13, 2018

Creşterea indicelui ROBOR a început în toamna anului trecut, având o evoluţie fulminantă, de la 1% la mijlocul lunii septembrie, mai precis pe 18 septembrie, la 2,05%, la finalul anului. În 2018 acesta şi-a continuat creşterea, urcând de la 2,05% pe 3 ianuarie la 3,09% la 29 noiembrie.

În luna iulie, pe 30, indicele ROBOR la 3 luni a atins pragul de 3,47%, nivel care s-a menţinut constant până la şedinţa din 3 august.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României afirma în cadrul unei conferinţe că iniţial a văzut în creşterea ROBOR-ului o şansă de a scăpa de obsesia cursului de schimb.

"În mod normal, aş fi terminat aici. Dar sunt importante chestiunile de colaborare dintre Banca Naţională şi industria bancară. Colaborarea e legată chiar de compliance şi aş discuta-o în contextul acestei noi vedete care domină, de un an de zile, o parte din dezbaterea publică - dobânda ROBOR. Când a apărut, am răsuflat uşurat că scăpăm de obsesia cursului, dar, după un an, de la curs s-a ajuns la obsesia ROBOR. Ce probleme avem aici? În primul rând, ROBOR este un produs al dumneavoastră, al pieţei, care a ajuns o problemă a noastră, a Băncii Naţionale. Noi îl calculăm (ca să-i dăm credibilitate), pe baza unui regulament de piaţă aprobat de BNR, dar cu datele dumneavoastră. La fel procedăm şi cu cursul - Cursul pieţei valutare de la Bucureşti calculat de Banca Naţională a rămas Cursul Băncii Naţionale. Şi mai auzi: 'Banca Naţională a cotat...' - sunt 20 de ani de când tot spunem că BNR nu cotează nicio monedă, cel mult intervine pe piaţă; dumneavoastră cotaţi, faceţi tranzacţii", a spus Isărescu, la o conferinţă de specialitate.

Guvernatorul BNR a afirmat în mai multe rânduri că nu este confortabil cu avalanşa de ştiri despre ROBOR.

"Eu nu sunt confortabil cu această, aşa să zic, avalanşă de ştiri că a venit Apocalipsa cu ROBOR-ul la 3,20%. A fost 4%, 5% şi nu a murit nimeni în Ţara Românească. Au fost şi mai înalte. Să creaţi un nou bau-bau, nu neapărat dumneavoastră, un nou bau-bau, de la curs acum am ajuns la ROBOR, cred că este o uşoară exagerare şi să spun aşa: invit la calm. Mai multă atenţie când tot promovaţi ideea că s-a ajuns la...ce record este dacă acum patru ani a fost mult mai mare. A atins recordul ultimilor trei ani şi 12 zile şi 5 luni. Deci nu e vorba dacă eu sunt confortabil. Este un nivel care este oricum la jumătatea ratei inflaţiei pe care o avem în prezent. Deci sub nicio formă nu se poate spune că este o exagerare. Exagerare apare la această mediatizare excesivă. Mesajul nostru este că lumea a ieşit cu întârziere în Europa, în Zona Euro, din perioada dobânzilor foarte scăzute şi România nu poate să fie izolată de ceea ce se întâmplă în lume", a spus Mugur Isărescu, întrebat dacă este confortabil cu actualul nivel al ROBOR-ului.

În luna noiembrie, guvernatorul băncii centrale a subliniat că dobânzile sunt unde trebuie, iar mişcările actuale ale ROBOR sunt absolut normale în funcţionarea unei pieţe.

"Dobânzile sunt unde trebuie. Fluctuaţiile sunt mici. Pentru dumneavoastră poate sunt mari, pentru noi sunt rezonabile. ROBOR la 3 luni, care este acum principala obsesie (...), cam din august se plimbă între 3,1% şi 3,4%. Noi spunem că este stabil, dumneavoastră, ca să faceţi ştiri, spuneţi că s-a prăbuşit, a crescut... Dar mişcările între 3,1% şi 3,4% le vedem în continuare, nu le considerăm a fi nici creştere, nici scădere. Sunt absolut normale în funcţionarea unei pieţe. Cam pe acolo le vedem şi în perioada următoare", a explicat Mugur Isărescu.

Pe lângă ROBOR, guvernatorul a încercat să explice în cadrul conferinţelor de presă rolul operaţiunilor repo, prin intermediul cărora Banca Naţională oferă băncilor lichiditate. Operaţiunile repo sunt tranzacţii reversibile, destinate injectării de lichiditate, în cadrul cărora BNR cumpără de la instituţiile de credit active eligibile pentru tranzacţionare, cu angajamentul acestora de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei.

BNR a început să realizeze operaţiuni repo încă din toamna anului trecut. Anul a acesta a organizat nu mai puţin de 11 de astfel de operaţiuni prin care oferit băncilor 98 de miliarde de lei.

Bancherii par optimişti în ceea ce priveşte evoluţia ROBOR-ului, cel puţin pentru acest an.

"Deja există o stabilitate şi după prognoza de inflaţie se pare că s-a potolit creşterea ROBOR, aşa-numită agresivă, eu nu cred că a fost agresivă, dar aşa a fost considerată şi s-a comentat, s-a potolit şi nu mai aşteptăm creşteri mari în următoarea perioadă. Spre sfârşitul anului o să fie multă lichiditate în piaţă şi chiar s-ar putea să vedem o mică scădere", a declarat, în noiembrie, pentru AGERPRES, Omer Tetik, CEO Banca Transilvania.

În schimb, Csaba Balint, analist macroeconomic la OTP Bank România, afirma în această vară că ROBOR-ul la trei luni ar putea scădea spre finalul anului la 3,1%, dar, pe termen lung, trendul este de creştere, putând ajunge la 3,5% - 3,6% anul viitor şi spre 4% în 2020.

"ROBOR-ul a crescut foarte mult din mai multe motive: lichiditatea a dispărut, condiţiile externe s-au înrăutăţit, de aceea ne aşteptăm să vedem pe termen scurt corecţii. Putem să vedem scăderi. Pentru decembrie, având în vedere că statul cheltuieşte mai mult, s-ar putea ca ROBOR-ul la trei luni să scadă la 3,1%", a spus Csaba Balint, la o conferinţă de presă.

BCE opreşte tiparniţa. Se termină epoca banilor ieftini
Posted on Thursday December 13, 2018

În ciuda faptului că va încheia acest program de tipărire de monedă, BCE a precizat că va continua să reinvestească numerarul obţinut din obligaţiuni la scadenţă pentru o perioadă lungă de timp după primel majorări ale ratei dobânzii de politică monetară şi, în orice caz, cât timp va fi necesar. Ratele dobânzilor vor rămâne la unele dintre cele mai reduse niveluri istorice cel puţin până în timpul verii anului viitor. Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a redus, uşor, estimările privind creşterea economică înregistrată de zona euro în acest an şi anul viitor, dar este mai optimistă cu privire la perspectivele de inflaţie, a anunţat joi preşedintele BCE, Mario Draghi, informează AFP.

În conformitate cu noile estimări ale BCE, produsul intern brut al zonei euro ar urma să înregistreze o creştere de 1,9% în acest an, faţă de un avans de 2% cât estima în luna septembrie. Ritmul de creştere a economiei zonei euro ar urma să încetinească la 1,7% în 2019, mai puţin decât avansul de 1,8% prognozat în luna septembrie.

În schimb, veştile sunt mai bune în ceea ce priveşte inflaţia. BCE a revizuit în sus estimările privind creşterea preţurilor de consum în zona euro până la 1,8% în acest an, comparativ cu o inflaţie de 1,7% cât estima în luna septembrie. În 2019, inflaţia ar urma să scadă însă până la 1,6%, pentru a reveni la 1,7% în 2020 şi 1,8% în 2021, în apropiere de obiectivul ţintă al BCE care mizează pe o inflaţie mai mică dar apropiată de 2%.

În conferinţa de presă de după reuniunea de politică monetară, Mario Draghi a subliniat că BCE a decis să îşi modifice estimările cu privire la riscurile care planează la adresa economiei zonei euro, pentru a ţine cont de degradarea relaţiilor comerciale şi a conjuncturii. În loc să spună că riscurile sunt în general echilibrate, o formulă pe care a repetat-o de mai multe ori în ultimele luni, Mario Draghi a spus joi că "balanţa riscurilor este orientată în jos din cauza persistenţei incertitudinilor care au legătură cu factorii geopolitici, ameninţarea protecţionismului, vulnerabilităţilor de pe pieţele emergente şi a volatilităţii de pe pieţele financiare".

Anterior, consiliul guvernatorilor BCE a decis să menţină nemodificată dobânda de politică monetară la nivelul zero, în timp ce dobânda la facilitatea de creditare marginală a fost păstrată la 0,25%, iar dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, a fost lăsată la minus 0,40%.

Ce se întâmplă cu leul în această dimineaţă - curs valutar interbancar 14.12.2018
Posted on Friday December 14, 2018

Euro creşte la 4,65 lei, faţă de 4,64 lei, cursul anunţat ieri de BNR. Pe 7 decembrie, moneda europeană a atins cel mai mic nivel din 18 septembrie 2018. Euro a atins cea mai ridicată valoare din istorie în faţa leului pe 21 iunie 2018: 4,6695 lei/euro. 

Conform analiştilor de la CFA România, leul se va deprecia în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7087, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,7526.

Băncile comerciale au anunţat pe 13 decembrie cursuri de schimb pentru euro, la vânzare, între 4,67 lei şi 4,72 lei.

Dolarul rămâne la 4,09 lei, cursul anunţat ieri de BNR.  Maximul istoric în faţa monedei naţionale (4,3504 lei/dolar) a fost atins pe 28 decembrie 2016.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de 4,6485 lei/euro, 4,0861 lei/dolar, 4,1190 lei/franc elveţian..

ROBOR la trei luni a rămas la 3,04%.

ROBOR la şase luni a rămas la 3,34%, cel mai scăzut nivel din ultimele cinci luni. Primele patru bănci din sistemul bancar lucrează cu dobânzi legate de indicele de referinţă Robor la 6 luni.

Citeşte şi De ce injectează BNR bani în piaţă: şapte bănci se confruntă cu lipsă temporară de lichidităţi. Două sunt în top cinci

Din luna septembrie şi până în prezent, BNR a injectat aproape fără excepţie, săptămânal, lichidităţi în piaţă de la 5 miliarde de lei până la 17 miliarde de lei. Recent, unul dintre oficialii băncii centrale a declarat că această politică va continua. Motivul? Politica de întârziere a plăţilor facturilor dusă de Ministerul Finanţelor şi lipsa de lichidităţi a celor şapte bănci care au cumpărat prea multe titluri de stat. Două dintre ele sunt bănci mari din top cinci la nivel bancar, restul fiind bănci mici cu o cotă de piaţă de 1% din sistem sau chiar mai puţin.

Aurul a fost cotat ieri la 163,1769 lei pentru un gram în scădere faţă de şedinţa precedentă (12 decembrie 2018) când a atins maximul ultimelor cinci luni şi jumătate (21 iunie 2018).