Fondurile de pensii au ajuns să primească 600 de milioane de lei în fiecare lună, pentru pilonul II
Posted on Saturday July 22, 2017

În fiecare lună din cel de-al doilea trimestru, fondurile private de pensii au ajuns să primească, în contul pensiei private obligatorii (pilonul 2) peste 600 de milioane de lei, potrivit datelor Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Perivat din România (APAPR): 636 de milioane în aprilie, 603 milioane în mai şi aproape 609 milioane de lei în iunie.

Aprilie a fost de altfel prima lună, de la momentul în care a fost introdus Pilonul II, în care contribuţiile au sărit pragul de 600 de milioane de lei pe lună. Motivul este creşterea salariilor, care au condus firesc la creştrerea contribuţiilor la pensia privată obligatorie, dat fiind că această contribuţie este de 5,1% din salariul brut.

În luna iune, salariul mediu brut la nivel naţional a fost de aproape 3.300 de lei, ceea ce a făcut ca, în medie, contribuţia la pensia privată obligatorie a fiecăruia dintre cei 4,06 milioane de salariaţi să fie de 150,1 lei pe lună, nivel maxim şi el, evident, de la momentul introducerii sistemului de pensii private obligatorii.

La cât a ajuns "punctul de pensie privată"

Valoarea medie a unităţii de fond la fondurile private de pensii obligatorii a ajuns, după primele şase luni ale anului, la 22,42 lei, Iată situaţia pentru fiecare fond în parte, la cele mai importante fonduri:

NN (NN): 23,29 lei

ALLIANZ-TIRIAC (AZT Viitorul tau): 21,14 lei

METROPOLITAN LIFE (Metropolitan Life): 23,24 lei

AEGON (Vital): 21,14 lei

GENERALI (Aripi): 22,69 lei

BCR (BCR): 22,85 lei

BRD (BRD): 19,82 lei

OTP va prelua Banca Românească de la National Bank of Greece - Reuters
Posted on Friday July 21, 2017

"Avem un acord, divizia NBG va fi vândută către OTP", a afirmat o sursă de la Atena pentru agenţia Reuters.

Oficiali ai OTP au anunţat anterior intenţia băncii ungare de a prelua Banca Românească, dar şi alte instituţii financiare din regiune, în cadrul planului de extindere în Europa Centrală.

National Bank of Greece (NBG) a scos la vânzare active din regiunea Balcanilor pentru a finanţa planul de restructurare convenit cu Uninuea Europeană.

'Suntem foarte aproape de anunţarea unui cumpărător pentru Banca Românească (subsidiara NBG din România). Vânzarea va fi finalizată în următoarele luni şi va majora capitalul şi nivelul lichidităţilor grupului', a afirmat Leonidas Fragiadakis, director general al NBG, în urmă cu mai puţin de o lună, adăugând că tranzacţia este consiliată de Credit Suisse.

Pe lângă achiziţionarea băncii, cumpărătorul va rambursa şi un împrumut de 550 de milioane de euro pe care Banca Românească l-a luat de la NBG, ceea ce va majora nivelul lichidităţilor grupului.

Pe lângă subsidiara din România, Fragiadakis a explicat că NBG va vinde şi operaţiunile mai mici din Serbia, Albania şi Cipru.

'Peste 90% din restructurarea NBG a fost finalizată. Procesele de vânzare a subsidiarelor sunt în derulare', a precizat directorul general al băncii elene.

La începutul acestui an, NBG a vândut o participaţie de 99,1% la subsidiara sa din Bulgaria - United Bulgarian Bank (UBB) - şi la divizia de leasing - Interlease EAD - către grupul bancar belgian KBC, pentru 610 milioane de euro. De asemenea, în luna iunie a anului trecut NBG şi-a vândut divizia din Turcia, Finansbank, către Qatar National Bank pentru 2,7 miliarde de euro. Totodată, au fost vândute divizia de private equity NBGI, complexul hotelier Astir Palace şi subsidiara din Africa de Sud. Toate aceste tranzacţii au majorat indicele de adecvare a capitalului Tier-1 cu 750 puncte de bază, iar NBG va trece fără probleme viitoarele teste de stres din Europa, a declarat Fragiadakis.

Acesta a adăugat că banca se va concentra pe piaţa internă pentru a ajuta la redresarea economiei.

Săptămâna trecută, compania olandeză de asigurări EXIN a anunţat achiziţionarea unei participaţii de 75% în divizia de asigurări a National Bank of Greece (NBG), pentru 718 milioane de euro.

Preţul acceptat implică o valoare de antrepriză de 958 de milioane de euro pentru Ethniki Insurance, se arată într-un comunicat al EXIN.

'NBG va păstra o participaţie de 25% în Ethniki Insurance şi conform unui nou acord pe zece ani pe segmentul de bancassurance (poliţe de asigurare emise de bănci), Ethniki va rămâne singurul furnizor al NBG de produse de asigurări de viaţă şi non-viaţă', a informat EXIN.

Pe piaţa românească, în luna octombrie 2003, grupul financiar National Bank of Greece (NBG) a cumpărat pachetul majoritar de la Banca Românească, deţinând în prezent 99,279% din capitalul social al acesteia. Cu un capital social de peste 700 de milioane de lei şi o reţea naţională de 110 sucursale în majoritatea oraşelor importante ale ţării, Banca Românească are 22 de ani de activitate pe piaţa bancară din România.

OTP Bank a mai preluat, în 2014, Millennium Bank, subsidiara românească a băncii portugheze BCP.

OTP Bank România avea, la sfârşitul anului trecut, active totale de 8,58 miliarde de lei. Activele Banca Românească totalizau, la aceeaşi dată, 6,44 miliarde de lei.

Guvernul a stabilit contribuţia CAS şi CASS la nivelul salariului minim pentru contracte part-time. Sunt exceptaţi elevii,studenţii şi pensionari
Posted on Thursday July 20, 2017

"Vom lua în dezbatere un act normativ foarte discutat în ultimul timp, care implementează plata CAS şi CASS de către angajator la nivelul salariului minim pe economie pentru angajaţii cu part-time. În fapt, devenise o practică şi este astăzi o practică - angajaţii să fie ţinuţi cu part-time cu patru ore, cu cinci ore, cu două ore şi plătit diferenţa până la salariul minim din mână, la negru, eludând statul", a declarat premierul la începutul şedinţei Executivului, citat de News.ro.

Mihai Tudose a precizat că studenţii, pensionarii şi elevii vor fi exceptaţi de la prevederile actului normativ. Tot printre exepţii se află ucenicii în vârstă de până la 18 ani, persoanele cu dizabilităţi cărora li s-a recunoscut prin lege dreptul de lucra mai puţin de 8 ore pe zi sau cei care obţin venituri din mai multe contracte de muncă dintre care unul cu normă întreagă.

La acest moment, din calculul guvernanţilor rezultă că sunt, în total, 500.000 de contracte de muncă part-time.

Obligaţia de plată la acest nivel a contribuţiei la pensie şi sănătate pentru contracte part-time este prevăzută, în noul program de guvernare, să fie introdusă din luna august a acestui an. Iniţial, termenul avansat, prin programul de convergenţă trimis în primăvară la Comisia Europeană, era luna iunie.

Ministerul Finanţelor: România se încadrează în ţinta de deficit bugetar în 2017
Posted on Friday July 21, 2017

Potrivit datelor Eurostat, Romania a avut un deficit bugetar de 3,2% din PIB în primele trei luni ale acestui an, al doilea cel mai mare din Uniunea Europeană (UE). Guvernul PSD-ALDE şi-a asumat respectarea ţintei de 3% din PIB pentru acest an, conform Tratatului de la Maastricht, scrie News.ro.

Ministerul Finanţelor consideră că datele Eurostat reflectă trendul din trimestrele anterioare, iar ţinta pentru acest an a rămas cea stabilită.

”Valoarea comunicată de 3,2% din PIB este calculată pe baza soldului ESA ajustat sezonier, reflectând componenta de trend a deficitului bugetar înregistrat în trimestrele anterioare din 2016, şi raportată la PIB din trimestrul I, trimestru în care PIB înregistrează de obicei cea mai redusă valoare nominală din cele 4 trimestre ale anului. În 2016 PIB în trimestrul I a fost de 146,4 miliarde de lei în timp ce valoarea cea mai ridicată a PIB-ului trimestrial s-a înregistrat în trimestrul IV de 228,9 miliarde de lei”, se arată în comunicat.

Totodată, în datele publicate de Eurostat se observă că acelaşi indicator a înregistrat un maxim de 3,6% din PIB în trimestrul al doilea din 2016, iar valoarea înregistrată în trimestrul I din 2016 a fost de 3,1% din PIB.

”Raportat la perioada comparabilă din 2016 (trimestrul I) se observă că deficitul bugetar a crescut doar marginal cu 0,1 puncte procentuale la 3,2% din PIB, ceea ce sugerează că ţinta de deficit pentru finalul anului 2017 este în program”, se arată în comunicat.

Creşterea cheltuielilor bugetare, pe baza unui avans estimat al PIB-ului de 5,2% în 2017, este considerată prea optimistă de mai mulţi economişti, care prevăd o depăşire a ţintei de deficit de 3% în acest an.

Senatorul PNL Florin Cîţu l-a acuzat recent pe liderul PSD Liviu Dragnea că dezinformează deoarece nu a prezentat cea mai importantă estimare a instituţiilor internaţionale referitoare la România, şi anume deficitul bugetar, care a fost estimat pentru anul acesta între 3,5% şi 4%.

Croitoru, BNR: Dacă vrem să trecem la euro, creşterea salariilor trebuie corelată cu productivitatea, iar statul să termine cu măsurile populiste
Posted on Thursday July 20, 2017

"Pentru a decide dacă este pregătită să adopte euro, România ar trebui să-și stabilească două criterii de performanță: (I) nivelul PIB/locuitor să atingă un nivel relativ apropiat de media acestui indicator pentru țările din zona euro și (II) un angajament față de salarii și inflație similar celui existent în cele mai competitive economii ale zonei euro să fie demonstrat în practică pentru o perioadă relativ întinsă. Îndeplinirea acestui al doilea criteriu ar putea fi interpretat că reflectă schimbări relativ profunde în comportamentele agenților economici și ale autorităților. Abia după ce aceste două criterii de performanță vor fi îndeplinite, România ar avea baza economică pentru a spune că este pregătită de aderare la zona monetară", apreciază Lucian Croitoru într-un articol postat pe pagina OpiniiBNR.ro.

Oficialul BNR aminteşte de situaţia statelor din zona euro care au avut probleme grave în urma crizei financiare şi economice de acum câţiva ani, probleme care au la bază atât structura eurozonei - uniune monetară fără uniune politică şi fiscală - cât şi eşecul ipotezelor că în ţările mai puţin dezvoltate competitivitatea creşte mai repede faţă de economiile mai avansate şi astfel se ajunge la convergenţa reală.

"Așa cum arată datele, țări ca Irlanda și Grecia au avut cele mai mari creșteri cumulate ale productivității muncii în 2008 față de anul 2000, dar și cele mai mari creșteri ale compensațiilor pentru muncă, ceea ce a făcut ca, în final, în aceste țări să crească decalajele de competitivitate față de Germania. De exemplu, costurile unitare cu forța de muncă cumulate au crescut în Germania cu zero în anul 2008 față de anul 2000, dar în Irlanda au crescut cu aproape 42 la sută, în Spania cu aproape 31 la sută, în Grecia cu aproape 27 la sută, iar în Portugalia cu aproape 23 la sută. Spre comparație, în România costurile unitare cu forța de muncă cumulate au crescut cu aproape 77 la sută în anul 2008 față de anul 2000", explică Croitoru.

"Cea de-a doua sursă de creștere mai rapidă a salariilor în sectorul bunurilor necomerciabile (precum serviciile şi sfera sectorului public - n.r.) și, în final, a inflației în România comparativ cu țările dezvoltate, inclusiv cu cele din zona euro, o reprezintă creșterea salariilor în sectorul public (producător de bunuri necomerciabile), nu numai ca urmare a efectului (de convergenţă) ci și ca urmare a politicilor publice cu iz populist. Problema politicilor salariale populiste în sectorul public este mai gravă decât pare la prima vedere pentru că nu rămâne fără consecințe asupra prețurilor bunurilor comercializabile și a competitivității", susţine consilierul guvernatorului BNR, care explică în continuare că salariile mai mari din sectorul public trag după ele şi remuneraţiile din sectorul privat, afectând competitivitatea României.

Pe larg despre problemele zonei euro, cum poate contribui România la rezolvarea lor, şi cum trebuie să se pregătească economia românească pentru adoptarea monedei euro, pe pagina de opinii a Băncii Naţionale.