Noile norme de creditare ale BNR: Un regulament nou pentru ajutorarea oamenilor cu bani
Posted on Thursday October 18, 2018
Ce aduc nou noile norme de limitare a creditării emise de BNR? Pe lângă impunerea unui grad de îndatorarea de 40% din veniturile nete faţă de un minimum de 50% cât este în prezent, noul regulament scoate din formula de calcul pentru stabilirea venitului net coşul zilnic de subzistenţă. O măsură mai mult decât liberală salutată cu multă voioioşie de către bănci, mai ales în contextul în care BNR majora cam des costul coşului zilnic care trebuia scăzut din veniturile clientului şi în funcţie de cât de mare şi solidă în indicatori financiari era banca. În ultima perioadă, nivelul acestuia ajunsese să fie cuprins între 280 de lei şi 380 de lei de persoană.
În afara eliminării coşului zilnic al cheltuielilor de subzistenţă, BNR mai face un pas înainte cu aceste noi norme de creditare. Toţi coeficienţii de ajustare a veniturilor au fost scoşi. De la 1 ianuarie 2019, orice avocat, scriitor sau alt executor de profesiune liberală va putea să aibă luate în calcul veniturile în proporţie de 100%. Până acum, banca lua în calcul pentru marinarii care trăiesc din shipping, de exemplu, 50% din venituri. Prin noile norme BNR, se vor lua în calcul în proporţie de 100%. De asemenea, veniturile din dividente vor fi considerate venituri stabile şi luate în calcul 100% pentru următorii 30 de ani, în cazul unui credit ipotecar. Coeficientul de ajustare din activităţile de PFA a fost la rândul său exclus, deci toate dividendele unui PFA pe lună/trimestru/semestru/an sunt luate în calcul acum în proporţie de 100%, indiferent de valoare.
Este clar în acest context că o astfel de normă îi favorizează pe cei cu venituri mari. În plus, ideea de stress test, aşa cum arată comunicatul BNR cel puţin, dispare total. Ideea de creştere a dobânzilor, de fluctuaţii a cursului de schimb dispare. Practic, „nu se mai aplică coeficienţii de ajustare a veniturilor în funcţie de gradul de certitudine şi de caracterul de permanenţă".
Vorbim astfel de un regulament al bogaţilor care pot lua credit! Toţi marii jucători din piaţa creditelor spun că este vorba de o aliniere şi simplificare a procesului de creditare. Dat fiind că au fost făcute calcule doar pe medie, sunt favorizaţi doar cei cu venituri mari. În plus, acest regulament a venit puţin cam prea târziu, chiar dacă BNR îşi doreşte o politiă economică anticiclică. Pe deasupra, nu îşi doreşte descurajarea creditării, fiind un regulament de simplificare şi aliniere a pieţei de creditare, după cum se exprină uniii bancheri, dar totuşi un regulament pentru ajutorarea creditării oamenilor cu bani.
Provident, cel mai mare IFN de pe piaţa britanică prezent în România, a declarat că: "Am luat la cunoştinţă decizia Consiliului de Admninistraţie al BNR şi considerăm că este o măsură de natură să reducă riscurile de supraîndatorare a populaţiei, un obiectiv pe care îl împărtăşim şi îl susţinem pe deplin. Ca de fiecare dată, vom aplica reglementările în vigoare astfel încât să fim în acord cu modificările anunţate de Banca Naţională a României. Ne așteptăm ca această modificare să aibă un impact asupra valorii şi volumului de vânzări, impact a cărui amploare o vom analiza în detaliu. Ne dorim să putem asigura în continuare produse adaptate planurilor clienţilor noştri, în mod responsabil, mai ales celor care provin din medii socio-economice inferioare, care altfel ar putea fi excluşi din ofertele creditorilor reglementaţi".
Banca Naţională a României (BNR) a votat miercuri regulamentul care prevede impunerea unor grade maxime de îndatorare pentru creditele acordate persoanelor fizice, potrivit unor surse din Banca Centrală. BNR a aprobat proiectul de modificare a Regulamentului 17/2012, apărut prima dată în presă în iunie 2018. Modificările se referă la limitarea gradului de îndatorare la cel mult 40% pentru creditele în lei şi de 20% pentru cele în euro, indiferent de tipul creditului.
În cazul creditelor ipotecare pentru achiziţia unei locuinţe, gradul maxim creşte cu 5 puncte procentuale în situaţia în care debitorul nu are sau nu a avut altă locuinţă proprietate personală. Pragurile nu sunt aplicabile în cazul refinanţărilor.
De asemenea, prin noile reguli, băncile comerciale au exceptat de la aceste norme 15% din portofoliul de credite de retail. "Este vorba de persoanele fizice cu venituri mari şi care accesează altfel de credite, de valori, de asemenea, mai mari. Acestora nu ai ce să le faci pentru că prezintă garanţii de rambursare a creditului şi le poţi accepta un grad de îndatorare mai mare. Excepţia pentru 15% din portofoliul de credite se aplică, bineînţeles, viitoarelor credite", au declarat surse din mediul bancar. Normele vor fi însoţite şi de un studiu de impact al acestora asupra creditării şi economiei în general.
În mare parte, decizia BNR de reducere a gradului de îndatorare al populaţiei se datorează raportului din vara acestui an al FMI, care atrage atenţia că viteza creditului pentru persoane fizice este ridicată, iar în contextul reluării trendului de creştere a dobânzii, gradul de îndatorare permis de BNR băncilor comerciale este ridicat. Anexele raportului FMI arată că un nivel maxim de 50% al gradului de îndatorare per debitor ar trebui să fie unul sustenabil. Acum, gradul de îndatorare practicat de bănci la creditele ipotecare este de 50%-60%, sau chiar 70%, în cazul persoanelor cu venituri mari.
Într-adevăr, BNR a păstrat sugestia FMI, trecând în proiect un grad de îndatorare de maximum 50% pentru cei care accesează pentru prima dată un credit ipotecar în lei cu dobândă fixă, de minimum 5 ani. Pentru creditele cu dobândă variabilă, inclusiv Prima Casă, care are formula de calcul a dobânzii stabilită prin lege, gradul de îndatorare este de 40%. Acelaşi este şi gradul de îndatorare pentru persoane care au mai multe tipuri de credite.
ROBOR a crescut puternic
Posted on Friday October 19, 2018
ROBOR la trei luni a crescut la 3,28%, faţă de 3,17%, nivelul de ieri. Este cea mai ridicată valoare a indicelui ROBOR 3M din 24 august 2018.
ROBOR la şase luni a crescut la 3,50%, faţă de 3,44%, nivelul anunţat ieri de BNR şi a atins cea mai ridicată valoare din 3 august 2018. Primele patru bănci din sistemul bancar lucrează cu dobânzi legate de indicele de referinţă Robor la 6 luni.
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.
BCR, Banca Transilvania, BRD şi Raiffeisen Bank sunt primele patru bănci din sistem din punct de vedere al activelor deţinute care acordă împrumuturi ipotecare sau de nevoi personale cu dobânda legată de Robor 6M. În cazul persoanelor juridice, împrumuturile, majoritare de tip revolving, au dobânda legată de Robor 3M.
Evoluţia dobânzilor pe piaţa monetară este de obicei corelată cu evoluţia randamentelor la titlurile de stat. Robor la 3 luni a înregistrat în septembrie şi în octombrie 2016 un nivel minim istoric de 0,68% pe an.
CEO Banca Transilvania: Decizia BNR privind gradul de îndatorare şi calculul acestuia contribuie la simplificarea procesului de creditare
Posted on Thursday October 18, 2018
"Decizia BNR privind gradul de îndatorare şi calculul acestui indicator contribuie la simplificarea procesului de creditare şi face calculul gradului de îndatorare pe înţelesul tuturor. Având în vedere creşterea accelerată a cererii de împrumuturi vom
trata acest aspect cu responsabilitate, pentru a nu apărea riscuri după 10 ani de la criza economică. Procentele privind gradul maxim de îndatorare sunt conform aşteptărilor noastre, dar şi în linie cu dezvoltarea economică şi cu volatilitatea de pe pieţele globale. Desigur, pe termen scurt, adică până la finalul anului, vedem cerere mare pe partea creditare, dar nu ne aşteptăm la un impact major în ritmul normal de creditare, corespunzător activităţii economice", a spus Ömer Tetik.
Nivelul maxim al gradului de îndatorare va fi de 40% din venitul net la creditele în lei şi 20% la cele în valută începând din 1 ianuarie 2019, în timp ce pentru pentru creditele aferente achiziţionării primei locuinţe rata maximă de îndatorare este majorată cu 5 puncte procentuale, potrivit Regulamentului pentru modificarea condiţiilor de creditare aprobat, miercuri, de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României.
Toate solicitările de credit formulate înainte de 1 ianuarie 2019, inclusiv cele aferente unor programe guvernamentale adresate clienţilor persoane fizice, precum programul Prima Casă, se soluţionează pe baza reglementării de la momentul depunerii cererii la bancă, chiar dacă acordarea creditului are loc după 1 ianuarie 2019.
De asemenea, creditele acordate exclusiv în scopul rambursării datoriilor aferente creditelor contractate anterior intrării în vigoare a proiectului de regulament sunt exceptate de la noile cerinţe privind gradul de îndatorare. Acest lucru nu este valabil, însă, pentru refinanţările ce presupun şi acordarea unui credit suplimentar celui/celor existent(e).
Banca centrală oferă şi un exemplu cu privire la impactul noului regulament asupra nivelului ratelor maxime contractate de debitori. Astfel, pentru o persoană cu un venit net de 3.000 de lei, rata lunară maximă este de 1.413 lei până la 31 decembrie 2018, urmând ca de la 1 ianuarie 2019 să nu depăşească 1.200 de lei. În cazul unei gospodării formate din doi adulţi şi doi copii, cu venituri totale de 5.000 lei net lunar, rata maximă va fi de 2.000 de lei din ianuarie anul viitor, faţă de 1.996 lei în prezent.
În ceea ce priveşte îndatorarea la nivel individual pe segmentul creditelor ipotecare, media pieţei până la 31 decembrie este de 47% urmând ca, după 1 ianuarie, să scadă la 40% (45% pentru prima locuinţă). De asemenea, la creditele de consum, gradul de îndatorare la nivel individual este de 45% urmând să se reducă la 40% din 2019.
Potrivit BNR, unul dintre obiectivele urmărite la modificarea Regulamentului este simplificarea accesului la credite al persoanelor fizice şi consolidarea creşterii sustenabile a activităţii de creditare în condiţiile în care, conform noii metodologii de calcul, nivelul creditului şi al ratelor aferente va putea fi stabilit uşor de orice solicitant. Un alt obiectiv este protejarea populaţiei cu venituri medii şi cu venituri sub valorile medii în sensul îmbunătăţirii capacităţii de plată, pentru creditare sănătoasă.
Totodată, comunicatul băncii centrale arată că este vorba şi despre facilităţi pentru creşterea sustenabilă a activităţii de creditare a populaţiei în sensul în care vor exista reguli mai permisive pentru achiziţionarea primei locuinţe ce urmează a fi ocupată de debitor, iar limita gradului de îndatorare nu se aplică pentru maxim 15% din portofoliul de credite noi destinate persoanelor fizice, la nivelul fiecărui creditor. De asemenea, va fi redusă birocraţia bancară pentru acordarea unei credit.
Măsuri similare de ordin prudenţial au fost adoptate deja în alte ţări cum ar fi Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Cehia, se precizează în comunicatul Băncii Naţionale a României.
La începutul acestei luni, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, anunţa că Banca Naţională a României se gândeşte la o orientare pe baze sănătoase a creditării, fiind spre binele consumatorilor şi al industriei.
"Eu aş redefini aceste măsuri. Suntem în faza finală. Vor fi anunţate într-un timp nu prea îndepărtat. Am discutat şi cu industria. Am discutat şi cu alţi factori de decizie în România şi aş redefini. Noi ne gândim la o orientare pe baze sănătoase a creditării. E spre binele consumatorilor, utilizatorilor de credite, să-şi evalueze bine posibilităţile de rambursare ca să nu mai avem surprize. Dificultăţile de rambursare ale populaţiei şi ale sectorului corporatist, întreprinderilor, sunt chestiuni de stabilitate financiară şi pe noi ne preocupă acest lucru. Este şi spre binele industriei să nu trăiască din nou cu o creştere a creditelor neperformante", a spus Mugur Isărescu în 3 octombrie.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în şedinţa din octombrie, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an.
De asemenea, a fost decisă menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Pe aceeaşi temă:
Vasilescu(BNR): Reglementarea priveşte îndeosebi creditele mici. Nu va fi o schimbare majoră a creditării imobiliare
Posted on Wednesday October 17, 2018
"Această reglementare priveşte îndeosebi creditele mici. Ele sunt şi cele mai periculoase. Credite de nevoi personale, credite pentru un aragaz, pentru un televizor. Creditele mari, la locuinţe, în general au avut rate de neperformanţă mai mici. Ratele mari de neperformanţă au fost la creditele joase. În general, în România, nu a fost o avalanşă de cumpărări de locuinţe şi nu va fi nici de aici încolo, din păcate. Dacă facem nişte socoteli o să vedem că în timp ce în Statele Unite ale Americii din totalul creditării 20% erau credite de consum şi 80% credite imobiliare, încoace spre Marea Britanie, Franţa Germania, tot pe acolo, sau între 70 şi 80% credite pentru locuinţe, prin Polonia şi Cehia 50%, 40% prin Ungaria, la noi creditele pentru locuinţe din totalul creditelor nu depăşeau 20%. Tot pe aici vom rămâne. În general, cine are bani să-şi ia o locuinţă are şi un venit mai mare. Nu va fi o schimbare majoră în ceea ce priveşte creditarea imobiliară", a spus Adrian Vasilescu.
Acesta a explicat că, în momentul de faţă, după sistemul vechi, media pieţei în ceea ce priveşte gradul de îndatorare era la creditul ipotecar la 47% şi va coborî la 45% pentru prima locuinţă. Pentru consum, media pieţei era până acum 45% şi scade la 40%.
De asemenea, Adrian Vasilescu a declarat că sistemul actual merge până la 31 decembrie. Abia din 1 ianuarie 2019 va intra în vigoare noua reglementare, dar pentru creditele pentru care s-a făcut cererea de creditare sau au fost deja aprobate se va aplica vechiul regulament şi după 1 ianuarie.
"Pentru creditele mici este o schimbare importantă care fereşte de supraîndatorare. Nu creditarea pentru locuinţe va fi afectată în primul rând pentru că aici vin oamenii cu venituri mai mari", a afirmat Adrian Vasilescu.
Nivelul maxim al gradului de îndatorare va fi de 40% din venitul net la creditele în lei şi 20% la cele în valută începând din 1 ianuarie 2019, în timp ce pentru pentru creditele aferente achiziţionării primei locuinţe rata maximă de îndatorare este majorată cu 5 puncte procentuale, potrivit Regulamentului pentru modificarea condiţiilor de creditare aprobat, miercuri, de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României.
Toate solicitările de credit formulate înainte de 1 ianuarie 2019, inclusiv cele aferente unor programe guvernamentale adresate clienţilor persoane fizice, precum programul Prima Casă, se soluţionează pe baza reglementării de la momentul depunerii cererii la bancă, chiar dacă acordarea creditului are loc după 1 ianuarie 2019.
De asemenea, creditele acordate exclusiv în scopul rambursării datoriilor aferente creditelor contractate anterior intrării în vigoare a proiectului de regulament sunt exceptate de la noile cerinţe privind gradul de îndatorare. Acest lucru nu este valabil, însă, pentru refinanţările ce presupun şi acordarea unui credit suplimentar celui/celor existent(e).
Banca centrală oferă şi un exemplu cu privire la impactul noului regulament asupra nivelului ratelor maxime contractate de debitori. Astfel, pentru o persoană cu un venit net de 3.000 de lei, rata lunară maximă este de 1.413 lei până la 31 decembrie 2018, urmând ca de la 1 ianuarie 2019 să nu depăşească 1.200 de lei. În cazul unei gospodării formate din doi adulţi şi doi copii, cu venituri totale de 5.000 lei net lunar, rata maximă va fi de 2.000 de lei din ianuarie anul viitor, faţă de 1.996 lei în prezent.
În ceea ce priveşte îndatorarea la nivel individual pe segmentul creditelor ipotecare, media pieţei până la 31 decembrie este de 47% urmând ca, după 1 ianuarie, să scadă la 40% (45% pentru prima locuinţă). De asemenea, la creditele de consum, gradul de îndatorare la nivel individual este de 45% urmând să se reducă la 40% din 2019.
Potrivit BNR, unul dintre obiectivele urmărite la modificarea Regulamentului este simplificarea accesului la credite al persoanelor fizice şi consolidarea creşterii sustenabile a activităţii de creditare în condiţiile în care, conform noii metodologii de calcul, nivelul creditului şi al ratelor aferente va putea fi stabilit uşor de orice solicitant. Un alt obiectiv este protejarea populaţiei cu venituri medii şi cu venituri sub valorile medii în sensul îmbunătăţirii capacităţii de plată, pentru creditare sănătoasă.
Totodată, comunicatul băncii centrale arată că este vorba şi despre facilităţi pentru creşterea sustenabilă a activităţii de creditare a populaţiei în sensul în care vor exista reguli mai permisive pentru achiziţionarea primei locuinţe ce urmează a fi ocupată de debitor, iar limita gradului de îndatorare nu se aplică pentru maxim 15% din portofoliul de credite noi destinate persoanelor fizice, la nivelul fiecărui creditor. De asemenea, va fi redusă birocraţia bancară pentru acordarea unei credit.
Măsuri similare de ordin prudenţial au fost adoptate deja în alte ţări cum ar fi Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Cehia, se precizează în comunicatul Băncii Naţionale a României.
La începutul acestei luni, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, anunţa că Banca Naţională a României se gândeşte la o orientare pe baze sănătoase a creditării, fiind spre binele consumatorilor şi al industriei.
"Eu aş redefini aceste măsuri. Suntem în faza finală. Vor fi anunţate într-un timp nu prea îndepărtat. Am discutat şi cu industria. Am discutat şi cu alţi factori de decizie în România şi aş redefini. Noi ne gândim la o orientare pe baze sănătoase a creditării. E spre binele consumatorilor, utilizatorilor de credite, să-şi evalueze bine posibilităţile de rambursare ca să nu mai avem surprize. Dificultăţile de rambursare ale populaţiei şi ale sectorului corporatist, întreprinderilor, sunt chestiuni de stabilitate financiară şi pe noi ne preocupă acest lucru. Este şi spre binele industriei să nu trăiască din nou cu o creştere a creditelor neperformante", a spus Mugur Isărescu în 3 octombrie.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în şedinţa din octombrie, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an.
De asemenea, a fost decisă menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Pe aceeaşi temă:
ALB România, despre modificarea regulamentului de creditare: Este probabil să existe un impact asupra volumelor de credite noi
Posted on Friday October 19, 2018
"Modificarea regulamentului 17 era demult anunţată; de altfel, ALB a participat la consultarea iniţiată de BNR şi am exprimat punctul de vedere al industriei. Ca idee generală, salutăm intenţia reglementatorului de a lua măsurile necesare încurajării unei creditări responsabile şi sustenabile. Credem că noul mecanism adoptat de BNR asigură o liniaritate a abordării jucătorilor în piaţă şi o simplificare a modului în care consumatorii înţeleg gradul lor maxim de îndatorare. Apreciem deschiderea BNR de a discuta cu industria şi faptul că o parte dintre propunerile noastre au fost luate în considerare. Având în vedere informaţiile publice care există în piaţă, precum şi propriile estimări ale BNR, considerăm că este probabil să existe un impact asupra volumelor creditelor noi, acordate de către membrii ALB, acesta diferind de la o companie la alta, în funcţie de specificităţile fiecăreia şi
gradul de risc pe care erau dispuşi să şi-l asume", se spune în comunicat.
Nivelul maxim al gradului de îndatorare va fi de 40% din venitul net la creditele în lei şi 20% la cele în valută începând din 1 ianuarie 2019, în timp ce pentru creditele aferente achiziţionării primei locuinţe rata maximă de îndatorare este majorată cu 5 puncte procentuale, potrivit Regulamentului pentru modificarea condiţiilor de creditare aprobat, miercuri, de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României.
Toate solicitările de credit formulate înainte de 1 ianuarie 2019, inclusiv cele aferente unor programe guvernamentale adresate clienţilor persoane fizice, precum programul Prima Casă, se soluţionează pe baza reglementării de la momentul depunerii cererii la bancă, chiar dacă acordarea creditului are loc după 1 ianuarie 2019.
De asemenea, creditele acordate exclusiv în scopul rambursării datoriilor aferente creditelor contractate anterior intrării în vigoare a proiectului de regulament sunt exceptate de la noile cerinţe privind gradul de îndatorare. Acest lucru nu este valabil, însă, pentru refinanţările ce presupun şi acordarea unui credit suplimentar celui/celor existent(e).
Banca centrală oferă şi un exemplu cu privire la impactul noului regulament asupra nivelului ratelor maxime contractate de debitori.
Astfel, pentru o persoană cu un venit net de 3.000 de lei, rata lunară maximă este de 1.413 lei până la 31 decembrie 2018, urmând ca de la 1 ianuarie 2019 să nu depăşească 1.200 de lei. În cazul unei gospodării formate din doi adulţi şi doi copii, cu venituri totale de 5.000 lei net lunar, rata maximă va fi de 2.000 de lei din ianuarie anul viitor, faţă de 1.996 de lei în prezent.
În ceea ce priveşte îndatorarea la nivel individual pe segmentul creditelor ipotecare, media pieţei până la 31 decembrie este de 47% urmând ca, după 1 ianuarie, să scadă la 40% (45% pentru prima locuinţă). De asemenea, la creditele de consum, gradul de îndatorare la nivel individual este de 45% urmând să se reducă la 40% din 2019.
Potrivit BNR, unul dintre obiectivele urmărite la modificarea Regulamentului este simplificarea accesului la credite al persoanelor fizice şi consolidarea creşterii sustenabile a activităţii de creditare în condiţiile în care, conform noii metodologii de calcul, nivelul creditului şi al ratelor aferente va putea fi stabilit uşor de orice solicitant. Un alt obiectiv este protejarea populaţiei cu venituri medii şi cu venituri sub valorile medii în sensul îmbunătăţirii capacităţii de plată, pentru creditare sănătoasă.
Totodată, comunicatul băncii centrale arată că este vorba şi despre facilităţi pentru creşterea sustenabilă a activităţii de creditare a populaţiei în sensul în care vor exista reguli mai permisive pentru achiziţionarea primei locuinţe ce urmează a fi ocupată de debitor, iar limita gradului de îndatorare nu se aplică pentru maxim 15% din
portofoliul de credite noi destinate persoanelor fizice, la nivelul fiecărui creditor. De asemenea, va fi redusă birocraţia bancară pentru acordarea unei credit.
Măsuri similare de ordin prudenţial au fost adoptate deja în alte ţări cum ar fi Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania, Cehia, se precizează în comunicatul Băncii Naţionale a României.
La începutul acestei luni, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, anunţa că Banca Naţională a României se gândeşte la o orientare pe baze sănătoase a creditării, fiind spre binele consumatorilor şi al industriei.
"Eu aş redefini aceste măsuri. Suntem în faza finală. Vor fi anunţate într-un timp nu prea îndepărtat. Am discutat şi cu industria. Am discutat şi cu alţi factori de decizie în România şi aş redefini. Noi ne gândim la o orientare pe baze sănătoase a creditării. E spre binele consumatorilor, utilizatorilor de credite, să-şi evalueze bine posibilităţile de rambursare ca să nu mai avem surprize. Dificultăţile de rambursare ale populaţiei şi ale sectorului corporatist, întreprinderilor, sunt chestiuni de stabilitate financiară şi pe noi ne preocupă acest lucru. Este şi spre binele industriei să nu trăiască din nou cu o creştere a creditelor neperformante", a spus Mugur Isărescu în 3 octombrie.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în şedinţa din octombrie, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an.
De asemenea, a fost decisă menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
