Comisia Europeană și-a dat acordul pentru implementarea schemei de ajutor de stat IMM Factor propusă de România
Posted on Tuesday November 24, 2020

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat.

O sumă de aproximativ 207 milioane de euro (un miliard de lei) din schema de ajutor va lua forma garanţiilor pentru produse de factoring iar alte aproximativ nouă milioane de euro (43 milioane de lei) va fi sub formă de granturi directe, prin care vor fi acoperite costurile de finanţare.

Obiectivul acestei măsuri este să ajute IMM-urile să răspundă la deficitul de lichiditate cu care se confruntă din cauza pandemiei de coronavirus şi să se asigure că au canale de finanţare diversificate. Doar produsele de factoring emise în perioada 26 august 2020 şi 30 iunie 2021 sunt eligibile în cadrul acestei măsuri.

Comisia a constatat că schema destinată României este conformă cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar, în special cu privire la garanţiile pentru produsele de factoring: i) garanţia nu poate depăşi 50% din finanţarea de tip factoring şi ii) finanţarea de tip factoring garantată are o valabilitate iniţială de 12 luni care poate fi prelungită până la 48 de luni. Cu privire la granturile directe, suma maximă nu va depăşi 100.000 de euro per societate care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agricol primar, 120.000 de euro per societate care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului sau al acvaculturii şi 800.000 de euro per societate care îşi desfăşoară activitatea în toate celelalte sectoare.

Atât garanţiile cât şi granturile directe sunt distribuite via intermediari financiari şi în consecinţă există clauze de siguranţă pentru a fi siguri că ajutoarele sunt transferate în întregime către beneficiarii finali.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

La finele lunii trecute, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), Dumitru Nancu, declara că programul IMM Factor va începe, cel mai probabil, la 1 noiembrie.

"Schema de garantare de către stat a creditului comercial - IMM Factor - este un alt program aprobat de Comisia Europeană. În acest moment, raportul dintre creditul bancar şi creditul comercial este de 1 la 3. În prezent, 25% din Produsul Intern Brut al României este estimat la facturi neîncasate. Atunci, acest instrument de finanţare a IMM-urilor este folosit la noi în maxim 2%. Deci, practic, avem un decalaj de aproximativ 20 de procente. IMM Factor va începe sperăm la 1 noiembrie. Se acceptă maxim pe un furnizor 10 milioane de lei, iar pe factură maxim 1,5 milioane de lei. Statul garantează 50% din factură şi, la fel ca la IMM Invest, timp de opt luni de zile, vor fi subvenţionate costurile cu factoring-ul şi tot ce înseamnă costuri de administrare şi risc şi de garantare", a precizat directorul general al FNGCIMM.

Declarație săptămânală Cîțu: România va fi printre primele țări care vor primi vaccinul anti COVID
Posted on Tuesday November 24, 2020

"La rectificarea bugetului aprobată ieri am suplimentat contribuția pentru Comisia Europeană. Și pentru prefinanțarea vaccinului anti covid. Astfel Romania va avea printre primele tari vaccinul anti-COVID, în perioada următoare. Orice altă informație e falsă", a spus Florin Cîțu.

El a mai menționat că Finanțele au declanșat mai multe controale la instituții publice.

"Inspecția economică de la Finanțe face controale la mai multe primării. Zilele trecute a fost trimisă inspecția pentru primăria Sectorului 1. Înțeleg că vor fi și alte primării care vor cere asta. Am trimis și la Piatra Neamț. 

Mai facem un control și la Federeația Română de Fotbal, a încheiat Cîțu.

BNR: Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 0,6% în octombrie
Posted on Tuesday November 24, 2020

Creditul în lei, cu o pondere de 69,0% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 1,2%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,0% în totalul creditului neguvernamental, a scăzut cu 0,8% (exprimat în euro, indicatorul a scăzut cu 0,9%).

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 4,1% (1,8% în termeni reali), pe seama creşterii cu 7,4% a componentei în lei (5,1% în termeni reali) şi a scăderii cu 2,7% a componentei în valută exprimată în lei (scăderea a fost de 5,0% dacă indicatorul este exprimat în euro).

Creditul guvernamental a crescut în octombrie 2020 cu 3,5% faţă de luna anterioară, până la 138,924 miliarde de lei. În raport cu octombrie 2019, acesta a crescut cu 26,3% (23,6% în termeni reali).

Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lunii octombrie 2020 un sold de 469,279 miliarde de lei. Aceasta a crescut cu 1,8% (1,6% în termeni reali) faţă de luna septembrie 2020, iar în raport cu octombrie 2019 s-a majorat cu 16,0% (13,5% în termeni reali).

Orban: Salariul minim pe 2021 va fi majorat în funcţie de evoluţia economiei
Posted on Tuesday November 24, 2020

"Suntem adepţii unui mecanism de creştere care să se bazeze pe realităţile economice, respectiv rata inflaţiei, creşterea productivităţii şi alţi factori economici. Obiectivul nostru este să nu fie afectate locurile de muncă, mai ales în această perioadă în care companiile se confruntă cu dificultăţi din cauza crizei sanitare", a afirmat şeful Executivului, citat în postare.

În context, premierul a propus constituirea unui grup de lucru format din experţi ai patronatelor, sindicatelor şi Guvernului, care să facă o analiză comparativă privind mecanismele aflate la baza evoluţiei salariului minim în alte state europene.

"În urma acestei analize, se va putea stabili în mod obiectiv o formă de creştere predictibilă a salariului minim pentru următorii patru ani" , a arătat prim-ministrul.

Sursa citată precizează că partenerii sociali au subliniat şi importanţa îmbunătăţirii dialogului între structurile patronale şi sindicale, precum şi a stabilităţii evoluţiei salariului minim.

La discuţiile în format videoconferinţă a participat şi ministrul Muncii, Violeta Alexandru.

Reamintim că ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a fost întrebat, într-o conferinţă de presă ţinută sâmbătă, 14 noiembrie 2020, dacă revenirea economiei, despre care a vorbit, va însemna şi creşterea salariului minim, aşa cum au cerut sindicaliştii, respectiv cu 100 de lei brut. "Aş vrea să păstrăm totuşi o formulă pe care să nu o mai modificăm. Vreau să scot elementul acesta de politic din negocierile pe salariul minim. Anul trecut am venit cu o formulă care cred că este foarte bună, e transparentă, toată lumea ştie indicatorii şi o formulă care nu penalizează dinamica salariului minim în ani cum este acesta, în care ai o contracţie sau ai o scădere a economiei. Aş merge pe pastrarea acestei formule şi pentru anii viitori. Altfel, în momentul în care introduci politicul în negociere, acest element politic de subiectivism, atunci apar efecte negative pentru economie pe care nu le putem vedea imediat, dar care au repercusiuni pe viitor", a declarat Cîţu. Ultima dată salariul minim brut a fost majorat la data de 1 ianuarie 2020, când a crecut la 2.230 de lei lunar, de la 2.080 de lei. Aceasta a înseamnat o creştere a salariului minim net cu 83 de lei, de la 1.263 de lei cât era până la 31 decembrie 2020 la 1.346 de lei. Majorare s-a aplicat pentru toți angajații fără studii superioare sau cu studii superioare, dar care aveau mai puțin de un an vechime în muncă. Salariul minim pentru angajaţii care au absolvit studii superioare şi care au minimum un an vechime în domeniul studiilor superioare absolvite a fost crescut la 1 ianuarie 2019 până la 2.350 de lei și nu a mai fost modificat la 1 ianurie 2020. Hotărârea de Guvern prin care a fost crescut salariul minim ultima dată, a fost luată de Cabinetul Orban în data de 13 decembrie 2019 și a fost publicată în Monitorul Oficial în 16 decembrie.

Indicele Dow Jones a depășit pentru prima dată pragul de 30.000 de puncte
Posted on Tuesday November 24, 2020

În jurul orei 17.00 GMT, indicele Dow Jones era în creştere cu 1,68% sau 497,60 puncte până la 30.088,87 puncte.

În luna martie a acestui an, în momentul în care a debutat pandemia de coronavirus în SUA, acest indice bursier, care regrupează acţiunile unor mari companii precum Apple şi Boeing, a înregistrat o cădere semnificativă, coborând sub pragul de 19.000 de puncte.

Şi ceilalţi indici ai bursei de la New York erau marţi la mijlocul şedinţei, în creştere: indicele Nasdaq, cu o puternică componentă tehnologică, era în creştere cu 0,98% până la 11.997,65 puncte, în timp ce indicele lărgit S&P 500 afişa un avans de 1,56% până la 3.633,38 puncte, acesta îndreptându-se spre o nouă valoare record la închidere.

Bursa de la New York a terminat şi şedinţa de luni în creştere, profitând de anunţul privind un nou vaccin împotriva coronavirusului, precum şi de informaţiile potrivit cărora Janet Yellen va fi numită secretar al Trezoreriei de Joe Biden.

"Sentimentul dominant pe piaţă la ora actuală este acela de încredere că soluţiile vor fi găsite, fie că este vorba de tranziţia prezidenţială, de coronavirus, de economie, de rezultatele companiilor, de dobânzi, de inflaţie şi de performanţele bursei", a concluzionat Patrick O'Hare, analist şef la Briefing.com.

Tot marţi, titlurile Tesla, care urmează să fie inclus luna viitoare în indicele S&P 500, şi-au continuat ascensiunea impresionantă, astfel că producătorul de automobile electrice a ajuns la o valoare de piaţă de peste 500 de miliarde de dolari.