Guvernul ar putea garanta împrumuturi de 600 de milioane de lei pentru Tarom și Blue Air
Posted on Tuesday August 04, 2020

Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC) a lansat, marţi, în consultare publică, proiectul de ordonanţă de urgenţă care reglementează garantarea de către Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a două împrumuturi bancare care urmează să fie acordate operatorilor aerieni TAROM şi Blue Air.

"Scopul proiectului de act normativ propus îl reprezintă crearea cadrului legal pentru acordarea unor măsuri de ajutor de stat individual, în baza art. 107 (2) b) TFUE, pentru a se asigura funcţionarea TAROM şi Blue Air pe perioada pandemiei COVID-19, dar şi pe perioada imediat următoare, până la relansarea operaţiunilor de transport aerian şi stabilizarea situaţiei financiare a celor două companii. Se propune autorizarea Ministerului Finanţelor Publice să emită, la solicitarea TAROM, o garanţie de stat pentru contractarea de către Beneficiar a unui împrumut în limita sumei de 312.744.200 lei, pe o perioadă de 6 ani, cu titlu de ajutor de stat, precum şi, la solicitarea Blue Air, o garanţie de stat pentru contractarea de către Beneficiar a unui împrumut în limita sumei de 300.775.000 lei pe o perioadă de 6 ani, cu titlu de ajutor de stat. Garanţiile vor acoperi în procent de 100% valoarea celor două împrumuturi, a dobânzilor şi comisioanelor aferente. Ajutorul de stat sub formă de garanţie de stat se acordă în scopul acoperirii cheltuielilor de exploatare şi de capital necesare susţinerii activităţii celor doi transportatori aerieni, TAROM şi Blue Air, până la data de 31.12.2020 şi nu va depăşi valoarea pierderilor suferite ca urmare a pandemiei COVID-19 şi cauzate direct de această pandemie, evaluate de către cele două societăţi şi stabilite în conformitate cu Decizia Comisiei Europene. Furnizorul ajutoarelor de stat este Ministerul Finanţelor Publice iar administratorul acestora, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor. Evaluarea capacităţii de rambursare, a clasei de risc şi a structurii garanţiilor constituite de fiecare beneficiar în favoarea statului se realizează pe baza unei analize economico-financiare efectuate de către EximBank - S.A.", se precizează în textul documentului lansat în consultare publică.

Proiectul propus de Ministerul Transporturilor presupune ca TAROM şi Blue Air să prezinte analize financiare realizate de auditori independenţi, care să calculeze paguba cauzată celor două companii de măsurile anti-pandemie.

"Garanţia de stat va fi garantată de către fiecare din cele două companii cu garanţii care să acopere cel puţin valoarea împrumuturilor, dobânzilor şi comisioanelor aferente, care vor fi instituite în conformitate cu dispoziţiile art. 4 din proiectul de act normativ. Condiţiile de acordare a garanţiei şi structura finanţării garantate de stat, documentaţia contractuală aferentă (model conventie de garantare), termenii şi condiţiile financiare (maturitate, dobândă, perioadă de graţie) se vor stabili în conformitate cu Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat pentru sprijinirea economiei în contextul actualei epidemii de COVID 19 si se vor aproba prin Hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice. Ministerul Finanţelor Publice va încheia cu TAROM, respectiv, cu Blue Air câte o convenţie de garantare în care vor fi precizate drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi termenii şi condiţiile de acordare şi derulare a garanţiei de stat. Până la data de 30 aprilie 2021, TAROM, respectiv Blue Air, vor prezenta analize economico-financiare realizate de către un auditor financiar independent din care să reiasă valoarea reală a pagubei cauzate direct fiecărei societăţi de pandemia COVID-19, în perioada 01.03.2020 - 31.12.2020. În cazul în care această valoare este mai mică decât sumele pentru care au fost emise scrisori de garanţie de stat, diferenţa se returnează finanţatorului, iar valoarea garanţiei de stat se diminuează corespunzător. În situaţia în care pe parcursul derulării împrumutului, unul dintre Beneficiari intră în lichidare, creanţele statului rezultate din gestionarea împrumutului se urmăresc şi se execută în condiţiile legii. Sumele recuperate în urma procesului de lichidare se fac venit la fondul de risc", potrivit textului documentului publicat de Ministerul Transporturilor.

În ceea ce priveşte garantarea împrumutului pentru Blue Air, proiectul de ordonanţă de urgenţă prevede că până la rambursarea integrală a împrumutului acţionarii nu pot încasa dividende, iar compania nu are dreptul de a rambursa împrumuturi către acţionari.

De asemenea, documentul are în vedere suspendarea pe o perioadă de 6 luni de la data acordării ajutorului de stat a dreptului creditorilor celor două companii de a solicita deschiderea procedurii de insolvenţă.

Ministerul Transporturilor subliniază că acordarea ajutorului de stat pentru cele două companii va fi realizată doar după obţinerea autorizării din partea Comisiei Europene.

"Pentru asigurarea respectării normelor europene în materia ajutoarelor de stat se prevede că acordarea ajutorului individual de stat se va face numai după obţinerea autorizării din partea Comisiei Europene şi în condiţiile prevăzute în decizia forului european. Cu privire la oportunitatea concretă a promovării măsurilor de ajutor de stat individual pentru TAROM şi Blue Air precizăm că, la nivel european, în contextul generat de criza COVID-19, unele state membre au demarat şi parcurs procedurile necesare în vederea obţinerii de ajutoare de stat în sectorul aerian, în baza art. 107 alin. (2) lit. b) sau art. 107 alin. (3) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (a se vedea cazurile Air France, SAS, Lufthansa, Condor, Austrian Airlines, Alitalia etc.). Neadoptarea acestor măsuri imediate, prin utilizarea de proceduri de legiferare pe calea ordonanţei de urgenţă, ar avea consecinţe negative imediate asupra activităţii celor două companii, fapt ce: (i) poate avea implicaţii negative asupra asigurării continuităţii în condiţii de siguranţă a serviciilor de transport aerian, (ii) va influenţa negativ conectivitatea internă şi internaţională a României, (iii) poate conduce la un impact social negativ asupra angajaţilor proprii, prin posibilitatea pierderii locurilor de muncă, dar şi asupra celor ce desfăşoară activităţi în cadrul operatorilor economici care colaborează orizontal cu cele două companii, (iv) poate afecta în mod negativ, iremediabil, procesul de restructurare al companiei TAROM şi poate conduce la încetarea activităţii companiei BLUE AIR", se încheie textul ordonanţei de urgenţă publicate de Ministerul Transporturilor.

Economistul şef al BCE avertizează că economia nu se va redresa deplin în viitorul apropiat
Posted on Tuesday August 04, 2020

"Nu ar fi înţelept" să tragem rapid concluzii după ce economia zonei euro a avut în trimestrul doi din 2020 o performanţă mai bună decât se estima, concluziile ar trebui evaluate împreună cu datele privind evoluţia din trimestrul trei", a apreciat Lane într-o postare pe blogul BCE.

Creşterea numărului de cazuri de coronavirus în unele regiuni europene precum şi pe plan global afectează încrederea consumatorilor şi investiţiile companiilor, a atras atenţia oficialul BCE.

"Aceşti factori ne ajută să explicăm de ce va dura o perioadă îndelungată de timp până când economia se va redresa deplin în urma şocului provocat de pandemia de coronavirus (COVID-19), şi de ce sunt necesare măsuri fiscale şi monetare semnificative", a declarat economistul şef al BCE.

Datele preliminare publicate vineri de Eurostat arată că economia zonei euro a înregistrat un declin de 12,1% în trimestrul doi din 2020, cea mai semnificativă scădere de când se publică aceste date, respectiv 1995. BCE previziona un recul de 13%.

Alte date arată o redresare a economiei mai rapidă în mai şi iunie, după atenuarea restricţiilor introduse pentru a stopa răspândirea pandemiei, astfel încât declinul din trimestrul trei ar putea fi mai redus decât se estima, a apreciat Lane.

Acesta a adăugat: "Nivelul şocului economic rămâne extraordinar de ridicat şi perspectivele extrem de nesigure".

Şi preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a dat asigurări că instituţia va menţine "mecanismul de siguranţă" al achiziţiilor sale masive de obligaţiuni cel puţin până în iunie 2021, pentru a sprijini redresarea economiei.

"Trebuie realmente să menţinem mecanismul de siguranţă şi condiţii foarte atractive, cel puţin până în iunie 2021", a afirmat vineri şeful BCE, într-un interviu acordat publicaţiei franceze Le Courrier Cauchois.

Luna trecută, Banca Centrală Europeană a decis să menţină nemodificată dobânda de politica monetară, la cel mai scăzut nivel din istorie.

Potrivit unui comunicat de presă al BCE, Consiliul guvernatorilor a decis că rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor rămâne nemodificate la nivelurile de 0,00%, 0,25% şi, respectiv minus 0,50%.

Ca răspuns la cea mai mare contracţie a economiei din istoria recentă, BCE a început să cumpere mai cantităţi de obligaţiuni şi, de asemenea, plăteşte băncile pentru ca acestea să acorde credite, totul în încercarea de a salva economia blocului comunitar. BCE şi-a confirmat disponibilitatea de a continua programul de achiziţii de titluri de stat (PEPP) atâta timp cât persistă efectele pandemiei. Acest plan de sprijinire a economiei în valoare totală de 1.350 miliarde euro ar urma să se întindă până în luna iunie 2021. 

Euro rămâne la 4,83 lei, dolarul scade la 4,09 lei - curs BNR 4.08.2020
Posted on Tuesday August 04, 2020

Euro rămâne la 4,83 lei, aproape de cursul anunţat ieri de BNR. Pe 17 martie 2020, euro a atins cea mai ridicată valoare din istorie în faţa leului: 4,8448 lei/euro.

Pe 19 martie 2020, moneda europeană a crescut pe piaţa interbancară până la 4,87 lei. Pe 21 februarie 2020, euro a depăşit pentru prima dată pragul de 4,8 lei la cursul de referinţă anunţat de BNR şi a atins, la acel moment, cel mai ridicat nivel din istorie în faţa monedei naţionale. De atunci, moneda unică europeană nu a mai scăzut sub acest prag, ba chiar l-a depăşit de mai multe ori şi a atins în mai multe rânduri recorduri în faţa leului.

Dolarul scade la 4,09 lei, faţă de 4,11 lei, nivelul anunţat în şedinţa precedentă de la BNR. Pe 23 martie, dolarul a atins cel mai ridicat nivel din istorie în faţa leului: 4,5316 lei.

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat ieri un curs de referinţă de  4,8351 lei/euro, 4,1131 lei/dolar, 5,3685 lei/liră sterlină, 4,4859 lei/franc elveţian.

Lira sterlină a scăzut la 5,35 lei, faţă de 5,36 lei, cursul anunţat de BNR în şedinţa precedentă.

ROBOR la trei luni a rămas la 2,15%. Pe 15 iunie, ROBOR 3M a ajuns la cea mai scăzută valoare (2,15%) din 20 aprilie 2018 încoace (2,13%).

ROBOR la şase luni a rămas la 2,24%. Pe 17 iunie, ROBOR 6M a atins cel mai scăzut nivel din 23 ianuarie 2018 (2,21%) încoace.

Aurul a scăzut nesemnificativ la 260,3097 lei pentru un gram, în comparaţie cu 260,8073 lei pentru un gram, record absolut în faţa leului, atins în şedinţa precedentă. Nu există date pe site-ul băncii centrale pentru valorile metalului preţios înainte de 2005.

ANAF a încasat în 2019 din executare silită 12,33 miliarde de lei, în creştere cu 16,2% faţă de 2018
Posted on Tuesday August 04, 2020

Cea mai eficientă modalitate de executare silită a fost comunicarea somaţiei, care a condus la încasări de 69,5% din totalul veniturilor din executare silită.

Conform raportului, în anul 2019 au fost aprobate 9.229 cereri pentru eşalonarea la plată a obligaţiilor bugetare restante
în sumă totală de 2,761 miliarde de lei. Sumele încasate din ratele de eşalonare la plată au fost cu 0,5 % mai mari faţă de anul 2018 (1,659 miliarde de lei).

Potrivit Raportului, în anul 2019 s-au încasat la bugetul de stat 187,1 milioane de lei (135,3 milioane de lei provenind din activitatea de executare silită cazuri speciale şi 51,8 milioane de lei provenind din activitatea de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului), cu 69,7% mai mult faţă de anul 2018. 

Fondul Monetar Internaţional estimează că pandemia ar putea să ducă la reducerea pe plan global a dezechilibrelor de cont curent
Posted on Tuesday August 04, 2020

Slăbiciunea continuă a comerţului, alături de măsurile de expansiune fiscală masive, vor duce în multe ţări la reducerea excedentelor de cont curent, apreciază FMI în raportul extern anual.

Balanţele contului curent net au scăzut pe plan global cu 0,2 puncte procentuale, la 2,9% din PIB, şi s-ar putea reduce cu încă 0,3% din PIB-ul global în 2020, parţial în urma măsurilor de stimulare monetare şi fiscale masive, şi a presiunii continue pe comerţ, apreciază FMI.

"Exportatorii majori de materii prime ar putea ajunge de la excedente semnificative de cont curent la deficite masive", a avertizat economistul şef al FMI, Gita Gopinath, cu ocazia prezentării raportului.

FMI se aşteaptă ca Arabia Saudită, care a avut în 2019 un excedent de cont curent de 5,9% din PIB, să înregistreze anul acesta un deficit de cont curent de 4,9% din PIB, în urma scăderii preţului ţiţeiului şi a cererii.

Statele dependente de turism Thailanda şi Malaysia se vor confrunta anul acesta cu un declin dramatic al excedentelor lor de cont curent, apreciază FMI.

Deficitul de cont curent al SUA în 2019, de 2,3% din PIB, este moderat mai slab decât este justificat de fundamentele economice, şi s-ar putea reduce la 2% din PIB în 2020.

În China, excedentul de cont curent s-a situat la 1% din PIB în 2019, şi ar urma să crească la 1,3% din PIB în 2020, în linie cu fundamentele economice, se arată în raportul organizaţiei financiare internaţionale.